Vă invităm să ne călcaţi pragul sîmbătă, 21 decembrie, între orele 16-20.
Asortăm atmosfera şi discuţiile cu vin fiert şi cozonac. Ca de obicei, dacă doriți, aduceți și alte bunătăți.
Ne adresăm tuturor participanţilor la cursurile Casei, oaspeţilor şi prietenilor noştri. Vă rugăm să confirmaţi participarea prin înscriere la aceste eveniment aici pe site. Musai. E important să ştim la câte persoane să ne aşteptăm - vom opri înscrierile când ajungem la numărul maxim de confirmări. Dacă doriţi să veniţi însoţiţi, vă rugăm să specificaţi selectând butonul cu pricina - cel cu „vin cu oaspeți” . Copiii sunt bineveniţi.
Intrarea se va face pe la demi-sol, salonul de ceai cu uşă de sticlă.
Vă aşteptăm să ne călcaţi pragul și cu această ocazie, între orele menționate. Numai cu înscriere în prealabil, vă rugăm mult.
Vă invităm să ne călcaţi pragul sâmbătă, 11 ianuarie 2024, începând cu ora 16.00.
Vă rugăm să confirmaţi participarea prin înscriere la acest eveniment aici. Ar fi grozav să știm până pe 4 ianuarie ca să avem timp să ne pregătim. Pentru că avem mulți prieteni și un salon care poate deveni neîncăpător, funcționăm pe principiul primul venit - primul servit.
Invitația este pentru două persoane. Intrarea se va face pe la demi-sol, salonul de ceai cu uşă de sticlă. Vor participa numai stâlpi și prieteni ai Casei. Petrecerea este informală, cu ținută smart casual.
Vă aşteptăm să ne călcaţi pragul și cu această ocazie.
Dragostea este una dintre temele cele mai importante în opera lui Alexandru Paleologu. Eseuri strălucite precum “De amore”, “Don Juan”, “Misoginia” sau “Vălul Penelopei” tratează chestiunea în mod direct, dar ea este, de asemenea, prezentă în studii literare consacrate unor scriitori precum Sadoveanu, Camil Petrescu, Eugen Ionescu sau Stendhal.
Dacă tot ne-am molipsit cu Valentine’s Day, bine ar fi să petrecem această zi în mod inteligent, ascultînd și discutînd învățăturile unui maestru în materie.
Vă așteptăm joi, 31 octombrie, la ora 19, în Sala Mare a Primăriei Oradea unde Theodor Paleologu va lansa cartea tatălui său "Bunul simț ca paradox". Lansarea va fi urmată de o discuție.
Despre "Bunul simț ca paradox"
Preluat din franceză, termenul de bun simț desemnează capacitatea de a vedea evidențe. Alexandru Paleologu afirmă despre această calitate aparent banală că face adesea figură de paradox, pentru că lumea e oarbă și nu vede, fie din lenea minții, fie ca efect al prejudecățiilor și iluziilor. Bunul simț ca paradox este un manual pentru cei care vor să-și educe și disciplineze mintea în a vedea evidențe. Autorul nu pretinde că spune în cartea lui altceva decît evidențe și banalități. Și nu e vorba de cochetărie sau de falsă modestie, ci de o concepție filozofică asupra extraordinarei capacități omenești de a trăi din iluzii, prejudecăți, ideologii, utopii, false certitudini și idei luate de-a gata.
Alexandru Paleologu. Cevasăzică un om liber? Cevasăzică un intelectual polivalent, un gânditor inclasabil, un creator capabil sa nască în semenii săi pasiunea de a citi, de a gândi, de a polemiza, de a trăi? Cevasăzică un om celebrând, vreme de decenii, prietenia, taclaua, lenea, bătrâneţea, umorul?
Intrarea liberă.
Și în acest an vom marca ziua de naștere a tatălui meu printr-un curs care-i va fi consacrat. Stă să apară una dintre cărțile lui cele mai îndrăgite de public: Despre lucrurile cu adevărat importante, publicată în 1997. Cursul nu va fi atît despre această carte, cît mai cu seamă despre promisiunea din titlu: aceea de a ne ajuta să discernem între ce este cu adevărat important și ce este doar aparent sau doar reputat important. Despre unele dintre aceste lucruri cu adevărat importante este vorba chiar în volumul respectiv, dar firește aceleași teme apar în alte cărți ale lui Alexandru Paleologu și vom urmări firele conducătoare ale filozofiei sale.
Vă invităm să ne călcaţi pragul sîmbătă, 21 decembrie, între orele 16-20.
Asortăm atmosfera şi discuţiile cu vin fiert şi cozonac. Ca de obicei, dacă doriți, aduceți și alte bunătăți.
Ne adresăm tuturor participanţilor la cursurile Casei, oaspeţilor şi prietenilor noştri. Vă rugăm să confirmaţi participarea prin înscriere la aceste eveniment aici pe site. Musai. E important să ştim la câte persoane să ne aşteptăm - vom opri înscrierile când ajungem la numărul maxim de confirmări. Dacă doriţi să veniţi însoţiţi, vă rugăm să specificaţi selectând butonul cu pricina - cel cu „vin cu oaspeți” . Copiii sunt bineveniţi.
Intrarea se va face pe la demi-sol, salonul de ceai cu uşă de sticlă.
Vă aşteptăm să ne călcaţi pragul și cu această ocazie, între orele menționate. Numai cu înscriere în prealabil, vă rugăm mult.
Una dintre cele mai captivante lucrări ale lui Constantin Noica se numește “Despărțirea de Goethe”. Titlul nu relevă nicidecum dorința de a dezavua sau a respinge creația scriitorului german ci, dimpotrivă, de a o înțelege mai bine prin asumarea unei distanțe critice. Așijderea, Alexandru Paleologu scrie a sa “Despărțire de Noica” tocmai pentru a evidenția temele care îi apar primordiale în gândirea acestuia din urmă. Analiza ideilor noiciene ajunge la rădăcinile opțiunilor filozofice ale celor doi gânditori români, și ne îngăduie să legăm speculația teoretică de sursele sale afective. Nu este, aşadar, de mirare, că intalnim aici o întoarcere la o temă clasică a filozofiei, și anume iubirea. Într-o analiză ce ne aminteste de metoda genealogică folosită de Nietzsche, descoperim că scopul cugetării este elucidarea atitudinii pre-teoretice prin care ne deschidem către lume și pe care se construieşte reflecția conceptuală.
Alexandru Paleologu s-a format în perioada dintre cele două războaie - avea deja 20 de ani în 1939 - și a cunoscut, grație legăturilor sale de familie, mare parte din elita intelectuală și politică a țării. În cele trei cărți memorialistice publicate după 1990 el a evocat această lume pe care o cunoscuse atît de bine. Ne vom referi, desigur, la aceste volume, dar vom discuta și numeroasele lui eseuri și articole despre marile figuri culturale ale epocii: Camil Petrescu, Ralea, Zarifopol, Eliade, Pallady, Sadoveanu, Nae Ionescu, Alice Voinescu etc. Cursul va oferi o viziune de ansamblu asupra vieții intelectuale și politice interbelice din perspectiva unui tînăr pasionat de literatură și artă.
Bunul simț ca paradox conține o superbă evocare a lui Theodor Pallady, care nu era doar unul dintre pictorii preferați ai lui Alexandru Paleologu, ci și un aristocrat al spiritului -“grand seigneur des Geistes”, vorba lui Nietzsche-, cu care avea atît de multe în comun: referințe, preferințe, valori, lecturi, obiceiuri, locuri îndrăgite. Vom vorbi pe larg despre aceste afinități elective dintre un om al scrisului și un om al imaginii.
Cursul va avea loc în vecinătatea Casei Paleologu, fiind găzduit de Muzeul Theodor Pallady (Casa Melik) din strada Spătarului nr. 22.
Muzeul Theodor Pallady adăposteşte colecţia soţilor Serafina şi Gheorghe Răut. Aceasta conține un nucleu substanțial de pânze semnate de Theodor Pallady şi peste 800 de desene şi gravuri din perioada sa pariziană. Ele au fost donate de soții Răut Statului român la sfârşitul anilor ‘60, împreună cu propria colecţie de artă - picturi de școală franceză, olandeză, engleză și spaniolă din secolele XVI-XIX, sculptură mică antică și renascentistă, textile, piese de mobilier, ceramică orientală şi alte obiecte de artă decorativă. Întregul ansamblu este reprezentativ pentru modul în care intelectualii români din perioada interbelică emulau preocupările colecționarilor de pretutindeni.
Clădirea în care funcționează muzeul, cunoscută și drept Casa Melik, construită în a doua jumătate a secolului XVIII, este una dintre cele mai vechi şi frumoase case negustorești din Bucureşti și singura deschisă publicului. Casa poartă numele celui mai important proprietar al ei, Iacob Melik, un susţinător al acţiunilor revoluţionare de la 1848 şi autor al lucrării L’Orient devant L’Occident. Lui i se datorează renovarea casei în a doua jumătate a secolului XIX și păstrarea unor elemente tradiționale cum ar fi cerdacul de la etaj, scara interioară din lemn și acoperişul cu streaşină lată.
Mulțumim tuturor elevilor și studenților care ne-au trimis eseurile și au participat la cursul de retorică. Veți primi în decursul acestei săptămâni toate detaliile referitoare la discursul pe care îl veți rosti și înregistra.
Ne face plăcere să anunțăm prima ediție a Premiilor Casei Paleologu pentru elevi și studenți. O dedicăm artei retoricii pe care o considerăm atât de importantă. Viitorul celor pricepuți în a se exprima verbal este cu certitudine mai interesant.
Formarea unui orator durează ani de zile și nu există cu adevărat scurtături, așa cum promit diverși „traineri” improvizați. Graba în acest domeniu, ca și în altele, mai mult strică decât ajută. În schimb, niște baze solide teoretice și practice oferă șansa de a progresa mult mai repede.
Concursul de discursuri se va desfășura în mai multe etape (vă rugăm să citiți cu atenție toți pașii):
Acordați atenție acestui eseu, deoarece va servi drept schiță de lucru pentru un discurs ulterior. De asemenea, vă recomandăm să vă inspirați din eseurile scrise de Alexandru Paleologu în ce privește structura, adică să fie scurt, concis și concentrat. Se apreciază creativitatea și capacitatea de a comprima ideile într-un text nu foarte lung, adică fără a diminua densitatea conținutului.
2. În data de 7 mai vom organiza o sesiune online de introducere în retorică care va dura cinci ore. Cursul va fi ținut de Theodor Paleologu. La sesiune vor participa doar elevii și studenții care au trimis eseul menționat la primul punct.
3. După încheierea cursului de retorică, fiecare participant va redacta și se va înregistra rostind un discurs bazat pe schița și ideile expuse în eseul trimis inițial, ținând cont de toate sugestiile prezentate la cursul de retorică (logos, pathos, imagini artistice folosite, originalitate, prezență etc.). Vom premia cele mai bune 3 discursuri cu următoarele premii:
Calendar al campaniei:
Participarea la toate etapele concursului este obligatorie. De asemenea, tot obligatorie este și înscrierea la această sesiune. Dacă nu aveți deja un cont, trebuie întâi să vă înregistrați pe site.
Eseurile vor fi trimise la adresa [email protected]. La aceeași adresă puteți adresa și alte nelămuriri pe care le aveți în legătură cu campania.
Vă așteptăm vineri, 4 octombrie, la Centrul de Cultură Urbană Casino din Cluj (Parcul Central din Cluj-Napoca) unde Theodor Paleologu va lansa cartea tatălui său "Bunul simț ca paradox". Mai participă Adrian Papahagi. Lansarea va fi urmată de o discuție cu Theodor Paleologu.
Despre "Bunul simț ca paradox"
Preluat din franceză, termenul de bun simț desemnează capacitatea de a vedea evidențe. Alexandru Paleologu afirmă despre această calitate aparent banală că face adesea figură de paradox, pentru că lumea e oarbă și nu vede, fie din lenea minții, fie ca efect al prejudecățiilor și iluziilor. Bunul simț ca paradox este un manual pentru cei care vor să-și educe și disciplineze mintea în a vedea evidențe. Autorul nu pretinde că spune în cartea lui altceva decît evidențe și banalități. Și nu e vorba de cochetărie sau de falsă modestie, ci de o concepție filozofică asupra extraordinarei capacități omenești de a trăi din iluzii, prejudecăți, ideologii, utopii, false certitudini și idei luate de-a gata.
Alexandru Paleologu. Cevasăzică un om liber? Cevasăzică un intelectual polivalent, un gânditor inclasabil, un creator capabil sa nască în semenii săi pasiunea de a citi, de a gândi, de a polemiza, de a trăi? Cevasăzică un om celebrând, vreme de decenii, prietenia, taclaua, lenea, bătrâneţea, umorul?
Intrarea liberă.
Vă așteptăm sâmbătă, 2 noiembrie, la ora 11, în Sala Thalia a Filarmonicii din Sibiu unde Theodor Paleologu va lansa cartea tatălui său "Bunul simț ca paradox". Lansarea va fi urmată de o discuție.
Despre "Bunul simț ca paradox"
Preluat din franceză, termenul de bun simț desemnează capacitatea de a vedea evidențe. Alexandru Paleologu afirmă despre această calitate aparent banală că face adesea figură de paradox, pentru că lumea e oarbă și nu vede, fie din lenea minții, fie ca efect al prejudecățiilor și iluziilor. Bunul simț ca paradox este un manual pentru cei care vor să-și educe și disciplineze mintea în a vedea evidențe. Autorul nu pretinde că spune în cartea lui altceva decît evidențe și banalități. Și nu e vorba de cochetărie sau de falsă modestie, ci de o concepție filozofică asupra extraordinarei capacități omenești de a trăi din iluzii, prejudecăți, ideologii, utopii, false certitudini și idei luate de-a gata.
Alexandru Paleologu. Cevasăzică un om liber? Cevasăzică un intelectual polivalent, un gânditor inclasabil, un creator capabil sa nască în semenii săi pasiunea de a citi, de a gândi, de a polemiza, de a trăi? Cevasăzică un om celebrând, vreme de decenii, prietenia, taclaua, lenea, bătrâneţea, umorul?
Intrarea liberă.
Vă așteptăm sâmbătă, 2 noiembrie, la ora 11, în Sala Thalia a Filarmonicii din Sibiu unde Theodor Paleologu va lansa cartea tatălui său "Bunul simț ca paradox". Lansarea va fi urmată de o discuție.
Despre "Bunul simț ca paradox"
Preluat din franceză, termenul de bun simț desemnează capacitatea de a vedea evidențe. Alexandru Paleologu afirmă despre această calitate aparent banală că face adesea figură de paradox, pentru că lumea e oarbă și nu vede, fie din lenea minții, fie ca efect al prejudecățiilor și iluziilor. Bunul simț ca paradox este un manual pentru cei care vor să-și educe și disciplineze mintea în a vedea evidențe. Autorul nu pretinde că spune în cartea lui altceva decît evidențe și banalități. Și nu e vorba de cochetărie sau de falsă modestie, ci de o concepție filozofică asupra extraordinarei capacități omenești de a trăi din iluzii, prejudecăți, ideologii, utopii, false certitudini și idei luate de-a gata.
Alexandru Paleologu. Cevasăzică un om liber? Cevasăzică un intelectual polivalent, un gânditor inclasabil, un creator capabil sa nască în semenii săi pasiunea de a citi, de a gândi, de a polemiza, de a trăi? Cevasăzică un om celebrând, vreme de decenii, prietenia, taclaua, lenea, bătrâneţea, umorul?
Intrarea liberă.
Vă așteptăm vineri, 18 octombrie, la ora 19, În Târgu Mureș. Lansarea de carte va avea loc în Bastionul Macelarilor din Cetatea Târgu Mureș. unde Theodor Paleologu va lansa cartea tatălui său "Bunul simț ca paradox". Lansarea va fi urmată de o discuție.
Despre "Bunul simț ca paradox"
Preluat din franceză, termenul de bun simț desemnează capacitatea de a vedea evidențe. Alexandru Paleologu afirmă despre această calitate aparent banală că face adesea figură de paradox, pentru că lumea e oarbă și nu vede, fie din lenea minții, fie ca efect al prejudecățiilor și iluziilor. Bunul simț ca paradox este un manual pentru cei care vor să-și educe și disciplineze mintea în a vedea evidențe. Autorul nu pretinde că spune în cartea lui altceva decît evidențe și banalități. Și nu e vorba de cochetărie sau de falsă modestie, ci de o concepție filozofică asupra extraordinarei capacități omenești de a trăi din iluzii, prejudecăți, ideologii, utopii, false certitudini și idei luate de-a gata.
Alexandru Paleologu. Cevasăzică un om liber? Cevasăzică un intelectual polivalent, un gânditor inclasabil, un creator capabil sa nască în semenii săi pasiunea de a citi, de a gândi, de a polemiza, de a trăi? Cevasăzică un om celebrând, vreme de decenii, prietenia, taclaua, lenea, bătrâneţea, umorul?
Intrarea liberă.
Vă așteptăm sâmbătă, 5 octombrie, la ora 11, la Biblioteca Județeană Petre Dulfu - Baia Mare unde Theodor Paleologu va lansa cartea tatălui său "Bunul simț ca paradox". Lansarea va fi urmată de o discuție.
Despre "Bunul simț ca paradox"
Preluat din franceză, termenul de bun simț desemnează capacitatea de a vedea evidențe. Alexandru Paleologu afirmă despre această calitate aparent banală că face adesea figură de paradox, pentru că lumea e oarbă și nu vede, fie din lenea minții, fie ca efect al prejudecățiilor și iluziilor. Bunul simț ca paradox este un manual pentru cei care vor să-și educe și disciplineze mintea în a vedea evidențe. Autorul nu pretinde că spune în cartea lui altceva decît evidențe și banalități. Și nu e vorba de cochetărie sau de falsă modestie, ci de o concepție filozofică asupra extraordinarei capacități omenești de a trăi din iluzii, prejudecăți, ideologii, utopii, false certitudini și idei luate de-a gata.
Alexandru Paleologu. Cevasăzică un om liber? Cevasăzică un intelectual polivalent, un gânditor inclasabil, un creator capabil sa nască în semenii săi pasiunea de a citi, de a gândi, de a polemiza, de a trăi? Cevasăzică un om celebrând, vreme de decenii, prietenia, taclaua, lenea, bătrâneţea, umorul?
Intrarea liberă.
Vă așteptăm vineri, 1 noiembrie, la ora 19, la Sky Restaurant, str. Coriolan Brediceanu nr. 10, City Business Centre, unde Theodor Paleologu va lansa cartea tatălui său "Bunul simț ca paradox". Lansarea va fi urmată de o discuție.
Despre "Bunul simț ca paradox"
Preluat din franceză, termenul de bun simț desemnează capacitatea de a vedea evidențe. Alexandru Paleologu afirmă despre această calitate aparent banală că face adesea figură de paradox, pentru că lumea e oarbă și nu vede, fie din lenea minții, fie ca efect al prejudecățiilor și iluziilor. Bunul simț ca paradox este un manual pentru cei care vor să-și educe și disciplineze mintea în a vedea evidențe. Autorul nu pretinde că spune în cartea lui altceva decît evidențe și banalități. Și nu e vorba de cochetărie sau de falsă modestie, ci de o concepție filozofică asupra extraordinarei capacități omenești de a trăi din iluzii, prejudecăți, ideologii, utopii, false certitudini și idei luate de-a gata.
Alexandru Paleologu. Cevasăzică un om liber? Cevasăzică un intelectual polivalent, un gânditor inclasabil, un creator capabil sa nască în semenii săi pasiunea de a citi, de a gândi, de a polemiza, de a trăi? Cevasăzică un om celebrând, vreme de decenii, prietenia, taclaua, lenea, bătrâneţea, umorul?
Intrarea liberă.
Publicat în 1970, cînd autorul avea 51 de ani, Spiritul și litera este volumul de debut al lui Alexandru Paleologu, care se năștea astfel, ca scriitor, precum Athena din țeasta lui Zeus: gata echipat, gata înarmat, matur și sigur din punct de vedere stilistic și intelectual. Peste jumate din eseurile cuprinse în volum sînt consacrate teatrului și artei plastice, reflectînd astfel preocupările unui cercetător la Institutul de Istoria Artei și ale unui secretar literar la Teatrul Nottara.
Seriozitatea, erudiția și pertinența acestor studii sînt camuflate cu eleganță de avizul către cititor de inspirație montaigniană: “Paginile acestea cuprind confidențele unui maniac care simte nevoia să se întrețină cu alții despre slăbiciunea lui. Autorul lor nu are firea unui cărturar și spiritul său e departe de a fi unul științific. E imprudent și nestatornic în îndeletniciri și apucături; n-a știut să se ferească de influențe dubioase, nici de atitudini hazardate. Din inadvertență, distracție sau curiozitate, s-a pomenit în variate avataruri, care i-au sporit mult de tot cunoștințele despre lume și viață. Dar lumea și viața nu sînt nimic fără cărți. De fapt, am scris despre mine și, cu respectul cuvenit, despre domniile voastre.”
Lansarea de carte are loc la Teatrul Metropolis. Vom avea o discuție cu Petre Guran, la Teatrul Metropolis. Cartea va putea fi cumpărată înaintea evenimentului.
„Marea prietenie e fără îndoială tot așa de puțin obișnuită ca marea dragoste. Ca și aceasta, ea nu e un fenomen natural, ci unul de cultură, adică un produs al spiritului”, scria Alexandru Paleologu într-un eseu din 1974. Pornind de la reflecțiile sale asupra acestei teme fundamentale a culturii europene, ne propunem o arheologie a memoriei prieteniei pe care Antichitatea o lasă moștenire creștinismului. Ca să înțelegem de ce prietenii sunt ca „un suflet în două trupuri”, vom parcurge câteva dintre textele esențiale despre felul în care grecii și romanii vedeau această experiență formatoare, fără de care omul nu își atinge deplinătatea: dialogul platonician Lysis, fragmente din Etica nicomahică, textul ciceronian De amicitia, pentru a trece apoi la evocarea unor mari prietenii creștine, exprimate prin schimburile epistolare care a ajuns până la noi: Vasile cel Mare și Grigorie din Nazianz, Augustin și cercul său de prieteni, Ioan Gură de Aur și Olimpiada. Lumea modernă nu a exclus nicidecum prietenia ca fapt de cultură: de la Montaigne la C.S.Lewis, Jacques și Raïssa Maritain, înțelegerea sensului umanității noastre trece prin experiența mereu reluată și parcă niciodată desăvârșită a prieteniei, cu irezistibila sa frumusețe și riscurile sale: „Parce que c’était lui; parce que c’était moi”.
Vă așteptăm vineri, 1 noiembrie, la ora 11, în Biblioteca Județeană Alexandru D. Xenopol, sala Astra, Arad, unde Theodor Paleologu va lansa cartea tatălui său "Bunul simț ca paradox". Lansarea va fi urmată de o discuție.
Despre "Bunul simț ca paradox"
Preluat din franceză, termenul de bun simț desemnează capacitatea de a vedea evidențe. Alexandru Paleologu afirmă despre această calitate aparent banală că face adesea figură de paradox, pentru că lumea e oarbă și nu vede, fie din lenea minții, fie ca efect al prejudecățiilor și iluziilor. Bunul simț ca paradox este un manual pentru cei care vor să-și educe și disciplineze mintea în a vedea evidențe. Autorul nu pretinde că spune în cartea lui altceva decît evidențe și banalități. Și nu e vorba de cochetărie sau de falsă modestie, ci de o concepție filozofică asupra extraordinarei capacități omenești de a trăi din iluzii, prejudecăți, ideologii, utopii, false certitudini și idei luate de-a gata.
Alexandru Paleologu. Cevasăzică un om liber? Cevasăzică un intelectual polivalent, un gânditor inclasabil, un creator capabil sa nască în semenii săi pasiunea de a citi, de a gândi, de a polemiza, de a trăi? Cevasăzică un om celebrând, vreme de decenii, prietenia, taclaua, lenea, bătrâneţea, umorul?
Intrarea liberă.
Vă așteptăm joi, 24 noiembrie, la ora 18:30, în spațiul Mircea Nedelciu de la Romexpo, unde Theodor Paleologu va lansa cartea tatălui său "Bunul simț ca paradox". Lansarea va fi urmată de o discuție.
Despre "Bunul simț ca paradox"
Preluat din franceză, termenul de bun simț desemnează capacitatea de a vedea evidențe. Alexandru Paleologu afirmă despre această calitate aparent banală că face adesea figură de paradox, pentru că lumea e oarbă și nu vede, fie din lenea minții, fie ca efect al prejudecățiilor și iluziilor. Bunul simț ca paradox este un manual pentru cei care vor să-și educe și disciplineze mintea în a vedea evidențe. Autorul nu pretinde că spune în cartea lui altceva decît evidențe și banalități. Și nu e vorba de cochetărie sau de falsă modestie, ci de o concepție filozofică asupra extraordinarei capacități omenești de a trăi din iluzii, prejudecăți, ideologii, utopii, false certitudini și idei luate de-a gata.
Alexandru Paleologu. Cevasăzică un om liber? Cevasăzică un intelectual polivalent, un gânditor inclasabil, un creator capabil sa nască în semenii săi pasiunea de a citi, de a gândi, de a polemiza, de a trăi? Cevasăzică un om celebrând, vreme de decenii, prietenia, taclaua, lenea, bătrâneţea, umorul?
Intrarea liberă.
Vă așteptăm vineri, 11 octombrie, la Craiova, Oxygen Bistro, unde Theodor Paleologu va lansa cartea tatălui său "Bunul simț ca paradox". Lansarea va fi urmată de o discuție cu Theodor Paleologu.
Despre "Bunul simț ca paradox"
Preluat din franceză, termenul de bun simț desemnează capacitatea de a vedea evidențe. Alexandru Paleologu afirmă despre această calitate aparent banală că face adesea figură de paradox, pentru că lumea e oarbă și nu vede, fie din lenea minții, fie ca efect al prejudecățiilor și iluziilor. Bunul simț ca paradox este un manual pentru cei care vor să-și educe și disciplineze mintea în a vedea evidențe. Autorul nu pretinde că spune în cartea lui altceva decît evidențe și banalități. Și nu e vorba de cochetărie sau de falsă modestie, ci de o concepție filozofică asupra extraordinarei capacități omenești de a trăi din iluzii, prejudecăți, ideologii, utopii, false certitudini și idei luate de-a gata.
Alexandru Paleologu. Cevasăzică un om liber? Cevasăzică un intelectual polivalent, un gânditor inclasabil, un creator capabil sa nască în semenii săi pasiunea de a citi, de a gândi, de a polemiza, de a trăi? Cevasăzică un om celebrând, vreme de decenii, prietenia, taclaua, lenea, bătrâneţea, umorul?
Intrarea liberă.
O analiză paralelă a operei celor doi eseişti pe care i-a legat, vorba lui Montaigne, „une telle soudure fraternelle”: dacă Alexandru Paleologu s-a revendicat mereu de la scepticismul eclectic şi chiar fluctuant al lui Montaigne, constanţa lui Steinhardt seamănă cu stoicismul viguros al lui La Boétie.
Vom analiza într-o primă etapă sursele clasice ale liberalismului steinhardtian şi ale afirmării unei identităţi burgheze (Articole burgheze) şi iudaice (Eseuri despre iudaism). Cît de apropiat este acest liberalism de „liberalismul aristocratic” (Aurelian Crăiuţu) care defineşte profilul politic al lui Alexandru Paleologu? Care este relaţia între liberalism ca doctrină economică şi politică şi liberalism ca atitudine şi etică?
Raportarea la credinţă şi religie este, evident, un alt punct esenţial, la fel ca şi raportarea la două episoade cruciale în existenţa celor doi prieteni: Noica şi închisoarea. În sfîrşit, aspectele literare (arta eseului, critica literară, memorialistica) vor permite compararea stilurilor, temelor, referinţelor. Scrisori inedite dintre cei doi eseişti vor asezona acest curs unic, susţinut într-o casă care poartă amintirea lor.
Pentru cei care încă nu au cartea, le vom oferi cadou un exemplar din Bunul simț ca paradox.
Aceasta este pagina celei de a treia întîlniri, între orele 18:00 - 19:00
Ne bucurăm să vă scriem și în acest an pentru a vă invita la o nouă petrecere organizată de Casa Paleologu cu ocazia apropierii Crăciunului. Vă invităm cu drag să vorbim despre cum a trecut acest an pentru fiecare dintre noi, așa cum o făceam în salonul de ceai al Casei, avînd la îndemînă un pahar de vin fiert și poate o felie proaspătă de cozonac!
Chiar dacă vremurile s-au schimbat, obiceiurile noastre rămîn aceleași, astfel încît, vă propunem să ne revedem în spațiul virtual în ziua de sîmbătă, 19 decembrie 2020. Întrucît ne dorim să fim prezenți într-un număr cât mai bogat, vom organiza trei întîlniri a cîte o oră fiecare, în intervale diferite, astfel: prima va începe la orele 11, a doua la orele 12:30, iar cea din urmă la orele 18.
Vă rugăm să confirmaţi participarea prin înscriere la acest eveniment aici pe site alegînd, desigur, ora care vă este mai la îndemînă. Musai! Veți primi vineri linkul de acces pentru întîlnirea la care v-ați înscris.
Vă aşteptăm și cu această ocazie să ne călcaţi pragul, virtual de această dată, între orele menționate!
Numai de bine,
Echipa Casei Paleologu
Aceasta este pagina primei întîlniri, între orele 11:00 - 12:00
Ne bucurăm să vă scriem și în acest an pentru a vă invita la o nouă petrecere organizată de Casa Paleologu cu ocazia apropierii Crăciunului. Vă invităm cu drag să vorbim despre cum a trecut acest an pentru fiecare dintre noi, așa cum o făceam în salonul de ceai al Casei, avînd la îndemînă un pahar de vin fiert și poate o felie proaspătă de cozonac!
Chiar dacă vremurile s-au schimbat, obiceiurile noastre rămîn aceleași, astfel încît, vă propunem să ne revedem în spațiul virtual în ziua de sîmbătă, 19 decembrie 2020. Întrucît ne dorim să fim prezenți într-un număr cât mai bogat, vom organiza trei întîlniri a cîte o oră fiecare, în intervale diferite, astfel: prima va începe la orele 11, a doua la orele 12:30, iar cea din urmă la orele 18.
Vă rugăm să confirmaţi participarea prin înscriere la acest eveniment aici pe site alegînd, desigur, ora care vă este mai la îndemînă. Musai! Veți primi vineri linkul de acces pentru întîlnirea la care v-ați înscris.
Vă aşteptăm și cu această ocazie să ne călcaţi pragul, virtual de această dată, între orele menționate!
Numai de bine,
Echipa Casei Paleologu
Detalii despre prelucrarea datelor cu caracter personal și alte informații juridice, la termeni și condiții.