Casa Paleologu a fost dintotdeauna un loc privilegiat al discuțiilor și prieteniilor intelectuale. Casa din Armenească 34 a fost construită în 1932 de Mihail Paleologu şi Emilia, a treia lui nevastă, după ce au fost nevoiţi să vândă vechea și făloasa casă boierească din strada Paleologu, ridicată în prima jumătate a secolului XIX de serdarul Nicolae Paleologu, fiul medelnicerului Mihail Paleologu. Casa din strada Armenească este o casă burgheză, confortabilă, concepută în stilul cubist al anilor 30, dar mobilierul şi atmosfera interioară poartă amprenta conacelor aristocratice.

În sufragerie tronează portretul lui Mihail N. Paleologu (1848-1903), judecător la Curtea de Casaţie, procuror general al României, fruntaş conservator, director al ziarului „Timpul”, prieten cu Eminescu, fraţii Lahovary şi Cantacuzino Nababul. Umorul său era legendar, el neezitând să provoace prin vorbele sale de spirit ilaritatea generală a colegilor lui, chiar şi atunci când prezida Curtea de Casaţie. 

„Biblioteca” este fostul birou de avocat al lui Mihail M. Paleologu (1886-1956), deputat ţărănist în două legislaturi, secretar general la Justiţie şi Finanţe, membru în consiliul superior juridic al statului. Era un om generos şi primitor, în a cărui casă din strada Armenească au intrat ilustre figuri intelectuale şi politice precum Alice Voinescu şi Emanoil Ciomac, Grigore Iunian şi Grigore Gafencu, Mihail Jora şi Radu Cioculescu, Mateiu Caragiale şi Monseniorul Ghika. 

Casa e plină de amintirea lui Alexandru Paleologu (1919-2005) şi este amenajată, cu excepţia cîtorva mici schimbări, exact ca pe vremea când trăia el. Ca şi înaintaşii săi, el a avut partea sa de demnităţi publice ca diplomat şi om politic, a fost la bătrâneţe ambasador la Paris şi senator liberal în trei legislaturi, dar pe primul plan se află variata sa operă de scriitor şi imensa lui influenţă asupra tinerelor generaţii ca om-punte către vechea lume românească.