Theodor Paleologu este președintele Fundației Paleologu. A urmat o carieră distinsă care include roluri de lider în domeniul cultural și academic. Fost elev al Ecole Normale Supérieure, Theodor Paleologu a studiat filozofia la Universitatea Paris I Sorbonne și a obținut titlul de doctor în filozofie politică de la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales și Universitatea din München. A predat la instituții de prestigiu precum Boston College, Deep Springs College, Bard College Berlin și Universitatea din Copenhaga. A fost fellow la Harvard, Notre Dame și Wissenschaftskolleg zu Berlin, unde și-a aprofundat cunoștințele și cercetările în filozofie. 

Răzvan Ioan a studiat filosofia la Universitatea Paris I Panthéon-Sorbonne, Toulouse II, Universitatea Carolină (Praga), São Carlos (UFSCar), Warwick University și University College Utrecht. Și-a scris teza de doctorat în filosofie cu titlul “We Do Not Know What a Body Can Do: Spinoza and Nietzsche” la Universitatea Leiden, unde a și predat. A urmat studii post-doctorale la New Europe College-București. Cartea sa The Body in Spinoza and Nietzsche (2019) a apărut la Palgrave-Macmillan. Totodată, are studii publicate și în curs de publicare în reviste internaționale de specialitate (European Journal of Philosophy, Nietzsche Studien, Tijdschrift voor Filosofie, The European Legacy, Epoché: A Journal for the History of Philosophy) și în volume colective ale editurii De Gruyter.

Anca Dan este profesoară de Științe ale Antichității la Școala Normală Superioară  (Universitatea Paris Ştiinţe şi Litere) și cercetătoare la Centrul Naţional de Cercetare Ştiinţifică din Franţa. A studiat Limbile Clasice, Istoria şi Arheologia la Universitatea din Bucureşti, la Şcoala Normală Superioară de la Paris, la Sorbona şi la  Universitatea din Reims, unde a susţinut o teză de doctorat despre reprezentările mării Negre în antichitatea greacă. A fost fellow la Fundaţia Naţională de Cercetare de la Atena, Centrul de Studii Elene de la Harvard, Institutul Arheologic German şi Universitatea Liberă din Berlin. A predat la Universităţi din Franţa (Sorbona, Paris XII, Reims), Germania (Eichstätt), China (Shanghai), România (Universitatea București). A coordonat și a colaborat la proiecte arheologice și geoarheologice în Grecia, Turcia, Italia, Rusia, Ucraina, România. Cărțile și articolele sale sunt consacrate istoriei geografiei și etnografiei antice.

După un doctorat în antropologie religioasă și istorie comparată a religiilor la Universitatea Paris-Sorbonne, Teodor Baconschi a urmat studii post-doctorale la New Europe College. A fost director al Editurii Anastasia, apoi redactor-șef in TVR. Ambasador al României la Sfîntul Scaun, Ordinul Militar Suveran de Malta și Republica San Marino; director general în Ministerul Afacerilor Externe; ambasador al Romaniei în Republica Portugheză; secretar de stat pentru afaceri globale; consilier prezidențial; ambasador al României în Republica Franceza și Principatul de Monaco; ministru al afacerilor externe.     A fost distins cu Marea Cruce a Ordinului Pius IX (Vatican), Ordinul Sfintei Agatha (San Marino), Comandor Stella della solidarieta italiana, Cavaler al Ordinului de Merit (Portugalia), Comandor al Legiunii de Onoare (Franta), Cavaler al Ordinului Serviciu Credincios (România). Este un prolific autor de proză.

Irina Ioniță a studiat filozofia la Universitatea Jean Moulin Lyon 3 și la Paris 1 Panthéon-Sorbonne. A absolvit masterul de istoria filozofiei la Universitatea Paris 1 Panthéon-Sorbonne cu o lucrare despre metafizica lui Leibniz. În prezent își continuă studiile și predă filozofia într-un liceu din Franța.

Sorin Ioniţă e preşedintele think tankului Expert Forum (EFOR) unde derulează, între altele, activităţi de monitorizare a dezinformării online, coordonează proiectul China Index în cinci state europene (indicele influenţei Beijingului) şi livrează asistenţă umanitară în Ucraina. Ca expert coordonator al Consiliul Europei a lucrat în ultimul an în reforma administraţiei locale în Bulgaria, Ungaria, Ucraina şi Finlanda. Comentează actualitatea pe radio şi TV, e blogger şi fotograf. A absolvit Politehnica Bucureşti; apoi Filozofie la Universitatea Bucureşti; un Master la CEU (Budapesta); are doctorat în Ştiinţe Politice la SNSPA; a fost bursier Fulbright la Georgetown University, Washington DC. E autorul volumului Deceniul furiei şi indignării: cum ne-au schimbat ultimii zece ani, Humanitas, 2021.

Corneliu Bjola (PhD, Universitatea din Toronto) este Profesor de Diplomație Digitală la Universitatea din Oxford și conducător al Grupului de Cercetare în Diplomație Digitală din cadrul aceleiași universități. De asemenea, este Faculty Fellow la Centrul pentru Diplomație Publică al Universității din California de Sud (USC) și  Professorial Lecturer la Academia Diplomatică din Viena. Cercetările sale analizează impactul tehnologiei digitale și al inteligentei artificiale asupra diplomației, concentrându-se pe diplomația publică, negocierile internaționale, combaterea operațiunilor de influență digitală și gestionarea crizelor.

Cristian Manolachi este doctor în istorie la Universitatea din Cluj, unde predă seminare de doctrine economice și cursuri de moștenire culturală urbană. Cu preocupări în domeniile antropologiei istorice, mentalităților colective, imaginarului social și mitologiilor politice, a cercetat în teza sa de doctorat avatarurile extremei drepte și complicatul dosar al violenței politice din societatea românească interbelică. În cadrul cercetării postdoctorale, a tratat subiectul marilor afaceri de corupție ale României, într-o abordare culturală, în durată lungă (sec. XIX-XXI), a cauzelor, implicațiilor și consecințelor acestui fenomen. Interesele sale intelectuale s-au orientat și către sfera generoasă a istoriei gândirii economice – liberalism, marxism, protecționism, intervenționism, libertarianism –, cât și spre zona mai tehnică a demografiei – populație, resurse naturale, migrație. A debutat editorial la editura Humanitas, în 2023, cu volumul Revolverul Arhanghelului: Mișcarea Legionară și mistica asasinatului politic.

Octav Eugen Popa este lector la Delft University of Technology. A obținut titlul de doctor de la Universitatea din Amsterdam cu o teză despre analiza experimentelor mentale („thought experiments”) în filosofie. Din 2016 se ocupă de analiza dezbaterilor sociale complexe din jurul noilor tehnologii. Articolele lui au apărut în reviste de specialitate precum Philosophy and Technology, Science and Public Policy și Journal of Responsible Innovation. Din 2021 este gazda Podcastului de Filosofie, un podcast care își propune să povestească istoria filosofiei în termeni accesibili tuturor.

Alin Fumurescu este Associate Professor de filozofie politică la University of Houston. A studiat medicina și filozofia la Cluj. Este doctor în filozofie politică al Indiana University, Bloomington. Dizertația sa a primit premiul Leo Strauss al Asociației Americane de Științe Politice pentru cea mai bună teză de doctorat în filozofie politică. A scris cartea Compromise: A Political and Philosophical History (Cambridge University Press 2013), nominalizată în topul celor mai valoroase 25 de titluri academice publicate în acel an, fiind tradusă ulterior în chineză și română. Cea mai recenta carte, Compromise and the American Founding: The Quest for the People’s +Two Bodies a aparut tot la Cambridge University Press în 2019.

Armand Goșu este conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității București. Este specialist în istoria Rusiei și predă cursuri despre istoria URSS și politica internă și externă a Federației Ruse. A publicat o serie de volume despre istoria comunismului în România și despre politica Rusiei la edituri importante din România. 

Isabela Grigoraș a studiat filologie clasică la Universitatea din București și deține trei mastere la aceeași universitate (în exegeză și ermineutică biblică, traductologie latino-romanică și studii medievale). A urmat cursuri de latină medievală, paleografie, codicologie și ediție de text în cadrul DEEM (Diplôme Européen d’Études Médiévales) și a studiat pedagogie la București și în Fribourg (Elveția). A obținut titlul de doctor în filologie la Universitatea din București și Université de Fribourg (cotutelă). În trecut, a lucrat ca ghid turistic la Palatul Parlamentului și profesor de limba latină în învățământul gimnazial, iar în timpul studiilor doctorale desfășurate în Elveția a fost asistent universitar. În prezent, este traducător în cadrul Departamentului de Carte Patristică al Patriarhiei Române (cea mai recentă traducere: Sfântul Ioan Gură de Aur, Comentariu la Epistola întâi către tesaloniceni) și este responsabilă cu organizarea atelierului de limbă și cultură latine pentru studenții clasiciști ai Universității din București.

Georgiana Iacob a studiat Istoria și Teoria Artei la Universitatea de Arte din București și Creație Coregrafică la UNATC. Are o experiență de peste 5 ani în domeniul educației muzeale în cadrul Muzeului de Artă al României, dublată de peste 10 ani de predare a dansului clasic. În prezent este doctorandă în cadrul Universității de Arte din București, cu o teză de doctorat despre Corneliu Baba.

Adriana Onețiu a studiat dreptul la College Juridique Franco-Roumain d’Études Européennes și literele la Universitatea din București, Facultatea de Litere. În perioada studiilor de licență și master a fost de mai multe ori bursieră a Herzen State Pedagogical University din Sankt Petersburg și Pușkin State Russian Language Institute, din Moscova. În 2018-2019 a fost profesor în programul Teach for Romania și a coordonat o echipă de voluntari ai clubul de lectură Fanbook, desfășurat în parteneriat cu librăria Humanitas Cișmigiu. Din 2018 ține cursuri de limba română, cultură și civilizație românească pentru cetățenii străini care vor să obțină cetățenia română.

Laura Maftei este licențiată în limbile română, franceză, latină, greaca veche și are un masterat în filosofie antică și medievală și un doctorat în filologie despre istoria educației în Antichitate. Este lector universitar doctor la Facultatea de Teologie și Științe Sociale din cadrul Universității Adventus din Cernica, Ilfov. A tradus din limba latină pentru Editura Polirom lucrări de filosofie medievală: Anselm de Canterbury, Despre libertatea alegerii (2006), Hugo de Saint-Victor, Didascalicon (2013), Toma d'Aquino, Summa Theologica (2009, co-traducător, vol. I). În perioada 2012-2021, a realizat numeroase emisiuni cu tematică spirituală, culturală și lingvistică la Radio Vocea Speranței și Speranța TV. Recent, a terminat studii din aria psihologiei, lucrând în prezent și ca psiholog clinician și psihoterapeut sistemic în formare.

Joshua Pandele a studiat științele politice la SNSPA și istoria la Universitatea București. Fost bursier Erasmus la Universitatea din Trieste, în prezent este student al programului de master „Philosophy, Politics, Economics”, UB.  Totodată, se ocupă cu tot ce ține de comunicarea și „propaganda” Casei Paleologu și organizează cursurile dedicate copiilor și adolescenților. Este primul lector pregătit de și pentru Casa Paleologu. 

Benedict Vesa este episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului. A absolvit un master în Teologie Ortodoxă Sistematică la Facultatea de Teologie a Universității „1 decembrie 1918” din Alba Iulia. În perioada 2009-2011 a urmat studii superioare de specialitate la Institutul Ecumenic de la Bossey, Elveția, iar între anii 2011-2012 la Instituto Teologico Sant’Antonio Dottore din Padova, Italia. În anul 2013 și-a obținut doctoratul la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca cu o lucrare despre Sfântul Isaac Sirul. 

Alin Suciu, papirolog, istoric și filolog interesat de literatura creștinismului răsăritean. Doctor în studii religioase al Universității Laval din Québec cu o teză despre literatura apocrifă păstrată în limba coptă; cercetător științific la Academia de Științe din Göttingen și docent al Facultății de Teologie a Universității din Helsinki. A publicat numeroase studii, ediții și traduceri ale unor texte grecești, copte, armene clasice, arabe, etiopiene și siriace

Mihaela Timuş este doctor în istoria religiilor şi antropologia religioasă la École Pratique des Hautes Études (5e section), Paris (2009), cu specializare în zoroastrism şi religiile Iranului pre-islamic. Alumna New Europe College (2006-2007), cercetător la Institutul de istorie a religiilor, Academia română (2008-). Maître de conférences asociat la Collège de France (2013-2015). Alexander von Humboldt fellow, Berlin (2017-2018). Membru în bordul Societas Iranologica Europaea (2019-). Ultima carte publicată Quand les dualistes polémiquaient : zoroastriens et manichéens. Actes du colloque international, 12-13 juin 2015, Collège de France [coll. Orient et Méditerranée vol. 34], Louvain, Éditions Peeters, 2020 (co-editare cu F. Ruani).

In memoriam, colegul nostru drag.

Dragoș Radu predă cursuri de economie internațională la King’s College London unde este directorul programului de economie și management. A fost cercetător la Institutul de Economie Mondială (Hamburg), la Institutul Leibniz de Studii Est-Europene (Regensburg) și lector în economie la University College London.

Mirel Bănică (n. 1971) este doctor în ştiinţe politice al Universităţii din Geneva (2004). Între anii 2005 şi 2008 a efectuat stagii de cercetare şi practică profesională la Universitatea Laval (Canada) şi la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales din Paris. În perioada 2008-2012 a fost cadru didactic asociat la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative şi Universitatea din Bucureşti (Facultatea de Litere). Din 2008 este cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie a Religiilor din cadrul Academiei Române. Domenii de cercetare şi specializare: socioantropologia religiei ortodoxe, sociologia memoriei, antropologia mediilor virtuale. A publicat capitole de cărţi şi articole publicate la edituri şi reviste de prestigiu din Franţa, Canada, Statele Unite, Rusia.

Silvia-Alexandra Ștefan este lector la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, unde s-a specializat în literatură spaniolă veche. Prin intermediul schimburilor Erasmus, a predat cursuri la Universitatea Complutense din Madrid, Universitatea din Sevilia și Universitatea din Las Palmas. A fost fellow la ICUB-Humanities și a publicat diferite studii de specialitate și traduceri literare.

Dragoș Calma este profesor de filozofie medievală la University College Dublin. A studiat filozofie la Universitatea Babeș-Bolyai, la Școala Normală Superioară de la Paris și la Universitatea Paris I Panthéon-Sorbonne. Este doctor în filozofie medievală la Sorbona (Université Paris IV Sorbonne). În prezent conduce un proiect de cercetare finanțat de Consiliul European pentru Cercetare (ERC) la University College Dublin. La propunerea Universității din Bonn, a primit premiul internațional de excelență în cercetare „Friederich Wilhelm Bessel” din partea fundației Alexander von Humboldt. A predat la Școala Normală Superioară, la Sorbona, la Universitatea din Cambridge și la Centrul „Dumitru Stăniloae” din Paris. A publicat treisprezece cărți și peste patruzeci de articole la edituri și reviste de specialitate din Franța, Marea Britanie, Olanda, Belgia, Elveția, Polonia, Germania și Italia.

Andreas Umland este politolog, specialist în Rusia și Ucraina în perioada contemporană și a regimurilor de tranziție ale acestor. A studiat la Oxford, Universitatea Liberă din Berlin și Stanford. De asemenea, deține un doctorat în politologie la Universitatea Cambridge. 

Daniel Spânu este cercetător la Institutul de Arheologie al Academiei Române, doctor în arheologie şi autor al monografiei Tezaurele dacice (2012).

Florin Deleanu a studiat limba şi literatura chineză şi engleză la Universitatea din Bucureşti, dupa care a obţinut masteratul si a terminat cursul de doctorat în filosofie orientală la Universitatea Waseda (Tokyo), axându-şi cercetarea pe buddhismul chinez şi indian. Ȋntre 1994 şi 2000 a fost profesor titular (engleză si filosofie) la Universitatea Medicală Kansai (Osaka). Din 2000 este profesor de studii buddhiste la Colegiul Internaţional de Studii Postuniversitare (Tokyo). In 2005, a obţinut doctoratul în studii buddhiste si indologie de la Universitatea din Hamburg. Este autorul a două monografii dedicate şcolii Yogācāra-Vijñānavāda şi a numeroase articole de filologie si istorie buddhistă (multe aflate pe site-urile Academia şi ResearchGate).

Cătălina Popescu a obținut doctoratul în filologie clasică la University of Texas at Austin cu o teză pe tema memoriei și a uitării în tragedia greacă. În trecut a studiat la secția de Filologie Clasică a Universității din București (licență și masterat), precum și la Ohio State University unde a obținut o diploma de masterat in studii clasice, sub egida Fulbright. C. Popescu participă frecvent cu lucrări la conferințele organizate de Universitatea din București. Printre ultimele sale articole se numără două lucrări pentru SAGE Leadership Series, un articol despre Pygmalion în Ovidiu, aflat în presă într-un volum editat de Routledge Publishing și Universitatea din Cardiff, precum și un articol despre Lucian din Samosata, în curs de publicare (Universitatea din Cipru).

Ioan Stanomir este un critic literar, publicist și politolog român contemporan. În prezent este profesor universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. Cea mai recenta carte publicata “Asteptand revolutia. Pasoptismul si vocile sale” Humanitas 2019

Cosmin Popa este cercetător ştiinţific II în cadrul Programului IV „România şi Europa în secolul XX” (Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Academia Română). Printre domeniile sale de interes se numără: istoria Uniunii Sovietice; istoria comunismului european; Comunismul românesc privit din perspectivă comparată; istoria Federaţiei Ruse, Războiul rece, problemele energetice contemporane. Absolvent al Facultăţii de Istorie, Universitatea Bucureşti, specializarea istorie contemporană universală (1997). Doctor în Istorie al Universităţii din Bucureşti (2007), cu teza intitulată Politica externă sovietică în Europa Orientală 1945-1953.

După ce munca a purtat-o timp de douăzeci de ani prin toată lumea, Ioana Constantin-Bercean a înțeles că menirea ei este aceea de a împărtăși cu cei din jur înțelegerea și perspectiva asupra civilizațiilor, așa cum arată ele văzute și percepute nu prin lentilele unor titluri de presă, ci în mod empiric. A obținut titlul de doctor al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, cu teza intitulată „The Great Powers’ Nuclear Diplomacy toward Iran, 2003-2015” și apoi urmat un program post doctoral cu o temă despre politica externă a Turciei. În prezent își pregătește susținerea celei de-a doua teze de doctorat: „Religie, modernitate și orientare strategică în Republica Islamică Iran. O perspectivă sociologică”, la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea București. A publicat două volume de autor în limba engleză, capitole și articole în volume colective și jurnale științifice din SUA, Austria, Polonia, Germania, Marea Britanie și Ungaria. A studiat sau a colaborat la diverse proiecte ca cercetător asociat în instituții occidentale precum Institutul Internațional pentru Pace (Viena, Austria), Middlebury Institute of International Studies (Monterey, SUA), Diplomatische Akademie Wien (Austria), Centrul de Dezarmare și Neproliferare din Viena (Austria) și Institutul Hudson, Washington, D.C. (SUA), dar crede în continuare în școala românească și în viitorul acesteia.

Alec Bălășescu este doctor în antropologie culturală al Universității California, Irvine. El mai deține un master la Universitatea Lumiere, Lyon II, în Științe Sociale și a obținut licența de sociologie la Universitatea București. Autor al volumelor „Paris Elegant, Teheran Incitant. Corpuri Estetice, Subiecte Politice”, „Voioasă Expunere a Ordinii Mondiale” și „Orașul, Într-o Zi/ Adoptă un Canadian” (toate la Editura Curtea Veche), Alec este un nomad pasionat, având o experiență de viață în 9 țări pe 3 continete, desfășurate în 25 de ani de peregrinări. Acum își împarte timpul între Frankfurt și București și energia între pasiunea să de a preda (la Royal Roads University în Canada) și de a contribui la sustenabilitatea tranziției energetice prin grupul Re-Genera al cărui fondator este.

Sînziana Ravini este psihanalistă și romancieră de limbă franceză, doctor în germanistică al Universității Heidelberg cu o teză despre miturile creației la Goethe.

Radu Anghel este doctor în științe economice al universității Carleton (Canada). Director al unei divizii de analiză economică în cadrul unui minister federal canadian, a activat și activează în calitate de consultant extern al unor organizații internaționale (Fondul Monetar Internațional, OCDE, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare) și a predat cursuri de științe economice la universitățile Carleton, McGill și Ottawa.

Gabriel Mursa este profesor de Economie și Doctrine economice la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. În anul 2011, a fondat Institutul Hayek România, iar în anul 2013, Editura Liberalis. A tradus în limba română lucrări de referință ale liberalismului, din engleză, franceză și spaniolă. A scris cinci cărți în calitatea de unic autor și se ocupă de reeditarea unor opere importante ale liberalismului românesc.

Simona Pavel este magistrat francez de origine română.

Elena Ciocoiu este cercetător asociat la Centre d’Étude de la Langue et des Littératures Françaises de la Universitatea Sorbona. Studii de filologie (la Universitatea din București, Universitatea Sorbona, Universitatea din Tokyo) și de istoria artei (la École Normale Supérieure din Paris). Doctorat de  literatură franceză la Universitatea Sorbona (Les Configurations de l’imaginaire pascalien, Paris, Classiques Garnier, 2019). A publicat studii despre Blaise Pascal, Port-Royal, moraliștii francezi, romanul contemporan. A colaborat cu Secția de Educație a Muzeului Național de Artă al României în cadrul proiectelor ARTtouch, ARTmobile, Experiența Caravaggio, Sezonul Cultural România-Franța și pentru prezentarea galeriilor permanente și a mai multor expoziții temporare.

Alexandra Dolea este arheolog şi mentor academic cu o experienţă de aproape 20 de ani de lucru în numeroase instituţii de cercetare naţionale şi internaţionale. A studiat Istoria şi Arheologia la Universitatea din Bucureşti unde şi-a susţinut teza de doctorat în domeniul istoriei şi arheologiei Antichităţi Târzii. A participat în proiecte arheologice în Grecia, România şi Turcia, iar din 2016 coordonează săpăturile arheologice de pe situl antic Limyra în Turcia. Dincolo de activitatea academică, îşi dedică timpul popularizării arheologiei, mentoratului şi este voluntar în diverse organizaţii internaţionale.

După studii de licență în filozofie și matematică la Cambridge și de master în filozofie la Londra, Radu Bumbăcea a scris o teză de doctorat la Leeds despre dimensiunea etică a literaturii. Ulterior, a făcut un postdoctorat la Universitatea din Geneva. Interesele sale principale sunt filozofia emoțiilor, filozofia artei și etica.