Anca Dan este profesoară de Științe ale Antichității la Școala Normală Superioară  (Universitatea Paris Ştiinţe şi Litere) și cercetătoare la Centrul Naţional de Cercetare Ştiinţifică din Franţa. A studiat Limbile Clasice, Istoria şi Arheologia la Universitatea din Bucureşti, la Şcoala Normală Superioară de la Paris, la Sorbona şi la  Universitatea din Reims, unde a susţinut o teză de doctorat despre reprezentările mării Negre în antichitatea greacă. A fost fellow la Fundaţia Naţională de Cercetare de la Atena, Centrul de Studii Elene de la Harvard, Institutul Arheologic German şi Universitatea Liberă din Berlin. A predat la Universităţi din Franţa (Sorbona, Paris XII, Reims), Germania (Eichstätt), China (Shanghai), România (Universitatea București). A coordonat și a colaborat la proiecte arheologice și geoarheologice în Grecia, Turcia, Italia, Rusia, Ucraina, România. Cărțile și articolele sale sunt consacrate istoriei geografiei și etnografiei antice.

După un doctorat în antropologie religioasă și istorie comparată a religiilor la Universitatea Paris-Sorbonne, Teodor Baconschi a urmat studii post-doctorale la New Europe College. A fost director al Editurii Anastasia, apoi redactor-șef in TVR. Ambasador al României la Sfîntul Scaun, Ordinul Militar Suveran de Malta și Republica San Marino; director general în Ministerul Afacerilor Externe; ambasador al Romaniei în Republica Portugheză; secretar de stat pentru afaceri globale; consilier prezidențial; ambasador al României în Republica Franceza și Principatul de Monaco; ministru al afacerilor externe.     A fost distins cu Marea Cruce a Ordinului Pius IX (Vatican), Ordinul Sfintei Agatha (San Marino), Comandor Stella della solidarieta italiana, Cavaler al Ordinului de Merit (Portugalia), Comandor al Legiunii de Onoare (Franta), Cavaler al Ordinului Serviciu Credincios (România). Este un prolific autor de proză.

Benedict Vesa este episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului. A absolvit un master în Teologie Ortodoxă Sistematică la Facultatea de Teologie a Universității „1 decembrie 1918” din Alba Iulia. În perioada 2009-2011 a urmat studii superioare de specialitate la Institutul Ecumenic de la Bossey, Elveția, iar între anii 2011-2012 la Instituto Teologico Sant’Antonio Dottore din Padova, Italia. În anul 2013 și-a obținut doctoratul la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca cu o lucrare despre Sfântul Isaac Sirul. 

Răzvan Ioan a studiat filosofia la Universitatea Paris I Panthéon-Sorbonne, Toulouse II, Universitatea Carolină (Praga), São Carlos (UFSCar), Warwick University și University College Utrecht. Și-a scris teza de doctorat în filosofie cu titlul “We Do Not Know What a Body Can Do: Spinoza and Nietzsche” la Universitatea Leiden, unde a și predat. A urmat studii post-doctorale la New Europe College-București. Cartea sa The Body in Spinoza and Nietzsche (2019) a apărut la Palgrave-Macmillan. Totodată, are studii publicate și în curs de publicare în reviste internaționale de specialitate (European Journal of Philosophy, Nietzsche Studien, Tijdschrift voor Filosofie, The European Legacy, Epoché: A Journal for the History of Philosophy) și în volume colective ale editurii De Gruyter.

Alin Suciu, papirolog, istoric și filolog interesat de literatura creștinismului răsăritean. Doctor în studii religioase al Universității Laval din Québec cu o teză despre literatura apocrifă păstrată în limba coptă; cercetător științific la Academia de Științe din Göttingen și docent al Facultății de Teologie a Universității din Helsinki. A publicat numeroase studii, ediții și traduceri ale unor texte grecești, copte, armene clasice, arabe, etiopiene și siriace

Mihaela Timuş este doctor în istoria religiilor şi antropologia religioasă la École Pratique des Hautes Études (5e section), Paris (2009), cu specializare în zoroastrism şi religiile Iranului pre-islamic. Alumna New Europe College (2006-2007), cercetător la Institutul de istorie a religiilor, Academia română (2008-). Maître de conférences asociat la Collège de France (2013-2015). Alexander von Humboldt fellow, Berlin (2017-2018). Membru în bordul Societas Iranologica Europaea (2019-). Ultima carte publicată Quand les dualistes polémiquaient : zoroastriens et manichéens. Actes du colloque international, 12-13 juin 2015, Collège de France [coll. Orient et Méditerranée vol. 34], Louvain, Éditions Peeters, 2020 (co-editare cu F. Ruani).

In memoriam, colegul nostru drag.

Dragoș Radu predă cursuri de economie internațională la King’s College London unde este directorul programului de economie și management. A fost cercetător la Institutul de Economie Mondială (Hamburg), la Institutul Leibniz de Studii Est-Europene (Regensburg) și lector în economie la University College London.

Alin Fumurescu este Associate Professor de filozofie politică la University of Houston. A studiat medicina și filozofia la Cluj. Este doctor în filozofie politică al Indiana University, Bloomington. Dizertația sa a primit premiul Leo Strauss al Asociației Americane de Științe Politice pentru cea mai bună teză de doctorat în filozofie politică. A scris cartea Compromise: A Political and Philosophical History (Cambridge University Press 2013), nominalizată în topul celor mai valoroase 25 de titluri academice publicate în acel an, fiind tradusă ulterior în chineză și română. Cea mai recenta carte, Compromise and the American Founding: The Quest for the People’s +Two Bodies a aparut tot la Cambridge University Press în 2019.

Mirel Bănică (n. 1971) este doctor în ştiinţe politice al Universităţii din Geneva (2004). Între anii 2005 şi 2008 a efectuat stagii de cercetare şi practică profesională la Universitatea Laval (Canada) şi la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales din Paris. În perioada 2008-2012 a fost cadru didactic asociat la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative şi Universitatea din Bucureşti (Facultatea de Litere). Din 2008 este cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie a Religiilor din cadrul Academiei Române. Domenii de cercetare şi specializare: socioantropologia religiei ortodoxe, sociologia memoriei, antropologia mediilor virtuale. A publicat capitole de cărţi şi articole publicate la edituri şi reviste de prestigiu din Franţa, Canada, Statele Unite, Rusia.

Silvia-Alexandra Ștefan este lector la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, unde s-a specializat în literatură spaniolă veche. Prin intermediul schimburilor Erasmus, a predat cursuri la Universitatea Complutense din Madrid, Universitatea din Sevilia și Universitatea din Las Palmas. A fost fellow la ICUB-Humanities și a publicat diferite studii de specialitate și traduceri literare.

Andreas Umland este politolog, specialist în Rusia și Ucraina în perioada contemporană și a regimurilor de tranziție ale acestor. A studiat la Oxford, Universitatea Liberă din Berlin și Stanford. De asemenea, deține un doctorat în politologie la Universitatea Cambridge. 

Dragoș Calma este profesor de filozofie medievală la University College Dublin. A studiat filozofie la Universitatea Babeș-Bolyai, la Școala Normală Superioară de la Paris și la Universitatea Paris I Panthéon-Sorbonne. Este doctor în filozofie medievală la Sorbona (Université Paris IV Sorbonne). În prezent conduce un proiect de cercetare finanțat de Consiliul European pentru Cercetare (ERC) la University College Dublin. La propunerea Universității din Bonn, a primit premiul internațional de excelență în cercetare „Friederich Wilhelm Bessel” din partea fundației Alexander von Humboldt. A predat la Școala Normală Superioară, la Sorbona, la Universitatea din Cambridge și la Centrul „Dumitru Stăniloae” din Paris. A publicat treisprezece cărți și peste patruzeci de articole la edituri și reviste de specialitate din Franța, Marea Britanie, Olanda, Belgia, Elveția, Polonia, Germania și Italia.

Daniel Spânu este cercetător la Institutul de Arheologie al Academiei Române, doctor în arheologie şi autor al monografiei Tezaurele dacice (2012).

Florin Deleanu a studiat limba şi literatura chineză şi engleză la Universitatea din Bucureşti, dupa care a obţinut masteratul si a terminat cursul de doctorat în filosofie orientală la Universitatea Waseda (Tokyo), axându-şi cercetarea pe buddhismul chinez şi indian. Ȋntre 1994 şi 2000 a fost profesor titular (engleză si filosofie) la Universitatea Medicală Kansai (Osaka). Din 2000 este profesor de studii buddhiste la Colegiul Internaţional de Studii Postuniversitare (Tokyo). In 2005, a obţinut doctoratul în studii buddhiste si indologie de la Universitatea din Hamburg. Este autorul a două monografii dedicate şcolii Yogācāra-Vijñānavāda şi a numeroase articole de filologie si istorie buddhistă (multe aflate pe site-urile Academia şi ResearchGate).

Cătălina Popescu a obținut doctoratul în filologie clasică la University of Texas at Austin cu o teză pe tema memoriei și a uitării în tragedia greacă. În trecut a studiat la secția de Filologie Clasică a Universității din București (licență și masterat), precum și la Ohio State University unde a obținut o diploma de masterat in studii clasice, sub egida Fulbright. C. Popescu participă frecvent cu lucrări la conferințele organizate de Univeristatea din București. Printre ultimele sale articole se numără două lucrări pentru SAGE Leadership Series, un articol despre Pygmalion în Ovidiu, aflat în presă într-un volum editat de Routledge Publishing și Universitatea din Cardiff, precum și un articol despre Lucian din Samosata, în curs de publicare (Universitatea din Cipru). În vara lui 2021, C. Popescu va cerceta implicațiile somatice ale memoriei culturale în Metamorfozele lui Ovidiu, cu o bursă a Fundației Eugen Lozovan la Universitatea din Copenhaga.

Ioan Stanomir este un critic literar, publicist și politolog român contemporan. În prezent este profesor universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. Cea mai recenta carte publicata “Asteptand revolutia. Pasoptismul si vocile sale” Humanitas 2019

Armand Goșu este conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității București. Este specialist în istoria Rusiei și predă cursuri despre istoria URSS și politica internă și externă a Federației Ruse. A publicat o serie de volume despre istoria comunismului în România și despre politica Rusiei la edituri importante din România. 

Cosmin Popa este cercetător ştiinţific II în cadrul Programului IV „România şi Europa în secolul XX” (Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Academia Română). Printre domeniile sale de interes se numără: istoria Uniunii Sovietice; istoria comunismului european; Comunismul românesc privit din perspectivă comparată; istoria Federaţiei Ruse, Războiul rece, problemele energetice contemporane. Absolvent al Facultăţii de Istorie, Universitatea Bucureşti, specializarea istorie contemporană universală (1997). Doctor în Istorie al Universităţii din Bucureşti (2007), cu teza intitulată Politica externă sovietică în Europa Orientală 1945-1953.