Vă invităm să ne călcaţi pragul duminică, 16 decembrie, în jurul orei 16.
Ne adresăm tuturor participanţilor la cursurile Casei, oaspeţilor şi prietenilor noştri. Vă rugăm să confirmaţi participarea prin înscriere la acest eveniment, aici, pe site.
Asortăm atmosfera şi discuţiile cu vin fiert şi cozonac. Ca de obicei, dacă doriți, aduceți și alte bunătăți.
Vă rugăm să confirmaţi participarea prin înscriere la aceste eveniment, la noi pe site. Musai. E important să ştim la câte persoane să ne aşteptăm - vom opri înscrierile când ajungem la numărul maxim de confirmări. Dacă doriţi să veniţi însoţiţi, vă rugăm să specificaţi selectând butonul cu pricina - cel cu . Copiii sunt bineveniţi.
Intrarea se va face pe la demi-sol, salonul de ceai cu uşă de sticlă.
Vă aşteptăm să ne călcaţi pragul și cu această ocazie, la ora menționată. Numai cu înscriere în prealabil, vă rugăm mult.
The Spinoza Problem este cel de-al treilea roman al lui Irvin Yalom în care celebrul psiholog și profesor explorează relația dintre filozofie și psihoterapie. Titlul trimite la precedentul roman, The Schopenhauer Cure. Este, evident, o formulare ironică, pentru că Spinoza constituie o problemă din perspectiva personajului principal al romanului, Alfred Rosenberg, ideologul antisemitismului național-socialist. Într-adevăr, orbit de pasiunea sa ideologică, Rosenberg nu poate vedea în Spinoza o soluție, ci doar o problemă, ceea ce face imposbil procesul terapeutic prin care trece el însuși. Pentru Yalom însă Spinoza este soluția la multe dintre problemele individuale și colective ale omului modern.
Artiștii au explorat inconștientul cu mult înainte ca psihanaliza să-i dea un nume. Au coborât în subteranele memoriei, au pus în scenă dorințe și spaime, au făcut vizibil ceea ce societatea prefera să ascundă și au imaginat lumi care nu existau încă.
Vă propunem șase întâlniri despre felul în care arta ne pune în contact cu această parte mai puțin accesibilă a vieții noastre psihice. Vom porni de la șase teme: conștiința subterană, confruntarea cu Realul, lupta simbolică, călătoria imaginară, cucerirea lumii și inventarea unor lumi noi — și vom urmări cum apar ele în opere de artă, filme și texte literare.
Vom discuta despre relația dintre imagine și dorință, despre felul în care trauma revine în artă, despre conflictele simbolice purtate de artiști și despre puterea imaginației de a transforma felul în care vedem lumea. Ne va interesa nu doar ceea ce poate spune psihanaliza despre artă, ci și ceea ce arta poate spune despre limitele psihanalizei.
Pe parcurs ne vom referi la volumul Psihonauții. Psihanaliza artei, apărut la editura Trei. Cartea nu trebuie citită în prealabil, dar lectura ei, înainte sau pe parcurs, poate oferi repere suplimentare și alte piste de reflecție.
Webinar live cu 4 întâlniri, din data de 2 iulie, de la ora 19.00
Erich Fromm este unul dintre cei mai renumiţi psihanalişti. Fără a fi un "disident", precum Adler sau Jung, Fromm şi-a pus amprenta personală asupra cîtorva teme majore: fundamentarea psihanalitică a unei etici umaniste; relaţia dintre etică şi sănătate psihică; reevaluarea credinţelor religioase; relaţia dintre individ şi societate şi problematica patologiilor sociale.
În ultimii ani editura Trei a publicat mai multe dintre cărțile sale și pe aceste traduceri ne vom concentra în primul rînd : Arta de a fi și Arta de a iubi, Fuga de libertate, Omul pentru sine, Sufletul omului, Anatomia destructivității umane. Deși netraduse în română, vom include și cîteva dintre scrierile sale despre religie (Psychoanalysis and Religion, “The Dogma of Christ”). Nu vom evita discuția despre relația lui Fromm cu gîndirea marxistă și ne vom întreba -jumate în glumă, jumate în serios- dacă a fost oare un “sexo-marxist”.
Psychological profiling is not a new concept but it is one the public has become more familiar with due to popular television shows like Criminal Minds. The basic principles involved in profiling are presented along with a variety of situations in which profiling can be useful. Examples of profiling are drawn from World War II, the Cold War, current terrorist activity, criminal behaviours, and “speed dating.”
Profiling makes predictions of probable behaviours possible and increases one’s ability to prepare a diversity of options for potential situations. How is it done? Are there ethical issues? Famous profiling mistakes are discussed.
Guest lecturer: Barry L. Jackson, Ph. D. - www.barryljackson.com.
Dr. Jackson is Professor and Director Emeritus of the Drug, Alcohol, and Wellness Network (DAWN) at Bloomsburg University of Pennsylvania. During the past 20 years, he has focused his career on addictions with special attention to alcohol use and abuse. Currently, he is a Fulbright Senior Scholar, Specialist in Addictions.
Detalii despre prelucrarea datelor cu caracter personal și alte informații juridice, la termeni și condiții.