Orice formă de exerciţiu al puterii implică riscul unui derapaj. Asta nu înseamnă că puterea ar fi neapărat rea în sine şi că ar trebui refuzată cu orice preţ. Dimpotrivă, conştientizarea riscurilor e esenţială pentru buna exercitare a puterii în orice domeniu (politic, administrativ, economic, academic, ecleziastic etc.). „Fandacsia”, vorba Conului Leonida, e la ordinea zilei. Pierderea simţului realităţii constituie denominatorul comun al unei întregi panoplii de patologii ale puterii: patologii individuale sau colective, atît ale celui care deţine puterea, cît şi ale celor care o suportă. Ele pot lua forme dintre cele mai diverse: anxietate, indecizie sau, dimpotrivă, „decizionism” excesiv, masochism, sadism, megalomanie, paranoie etc. Le vom trece în revistă, vom analiza mecanismele pierderii simţului realităţii, vom explora sursele voinţei de putere, toate într-o perspectivă interdisciplinară: psihanaliza prin vocea lui Freud, a lui Alfred Adler şi a lui Erich Fromm; teoria politică, exemplele istorice (Tacit mai cu seamă) şi propria experienţă a lectorului; filozofia ca rezervor de exerciţii spirituale pentru combaterea patologiilor puterii; şi nu în ultimul rînd filme care ilustrează problematica cursului, printre care, evident, „Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu”: la urma urmei, sîntem în România, iar mediul influenţează în mod determinant felul în care o iau razna deţinătorii de putere.
Vă invităm să ne călcaţi pragul duminică, 16 decembrie, în jurul orei 16.
Ne adresăm tuturor participanţilor la cursurile Casei, oaspeţilor şi prietenilor noştri. Vă rugăm să confirmaţi participarea prin înscriere la acest eveniment, aici, pe site.
Asortăm atmosfera şi discuţiile cu vin fiert şi cozonac. Ca de obicei, dacă doriți, aduceți și alte bunătăți.
Vă rugăm să confirmaţi participarea prin înscriere la aceste eveniment, la noi pe site. Musai. E important să ştim la câte persoane să ne aşteptăm - vom opri înscrierile când ajungem la numărul maxim de confirmări. Dacă doriţi să veniţi însoţiţi, vă rugăm să specificaţi selectând butonul cu pricina - cel cu . Copiii sunt bineveniţi.
Intrarea se va face pe la demi-sol, salonul de ceai cu uşă de sticlă.
Vă aşteptăm să ne călcaţi pragul și cu această ocazie, la ora menționată. Numai cu înscriere în prealabil, vă rugăm mult.
Psychological profiling is not a new concept but it is one the public has become more familiar with due to popular television shows like Criminal Minds. The basic principles involved in profiling are presented along with a variety of situations in which profiling can be useful. Examples of profiling are drawn from World War II, the Cold War, current terrorist activity, criminal behaviours, and “speed dating.”
Profiling makes predictions of probable behaviours possible and increases one’s ability to prepare a diversity of options for potential situations. How is it done? Are there ethical issues? Famous profiling mistakes are discussed.
Guest lecturer: Barry L. Jackson, Ph. D. - www.barryljackson.com.
Dr. Jackson is Professor and Director Emeritus of the Drug, Alcohol, and Wellness Network (DAWN) at Bloomsburg University of Pennsylvania. During the past 20 years, he has focused his career on addictions with special attention to alcohol use and abuse. Currently, he is a Fulbright Senior Scholar, Specialist in Addictions.
The Spinoza Problem este cel de-al treilea roman al lui Irvin Yalom în care celebrul psiholog și profesor explorează relația dintre filozofie și psihoterapie. Titlul trimite la precedentul roman, The Schopenhauer Cure. Este, evident, o formulare ironică, pentru că Spinoza constituie o problemă din perspectiva personajului principal al romanului, Alfred Rosenberg, ideologul antisemitismului național-socialist. Într-adevăr, orbit de pasiunea sa ideologică, Rosenberg nu poate vedea în Spinoza o soluție, ci doar o problemă, ceea ce face imposbil procesul terapeutic prin care trece el însuși. Pentru Yalom însă Spinoza este soluția la multe dintre problemele individuale și colective ale omului modern.
Webinar live cu 4 întâlniri, din data de 2 iulie, de la ora 19.00
Erich Fromm este unul dintre cei mai renumiţi psihanalişti. Fără a fi un "disident", precum Adler sau Jung, Fromm şi-a pus amprenta personală asupra cîtorva teme majore: fundamentarea psihanalitică a unei etici umaniste; relaţia dintre etică şi sănătate psihică; reevaluarea credinţelor religioase; relaţia dintre individ şi societate şi problematica patologiilor sociale.
În ultimii ani editura Trei a publicat mai multe dintre cărțile sale și pe aceste traduceri ne vom concentra în primul rînd : Arta de a fi și Arta de a iubi, Fuga de libertate, Omul pentru sine, Sufletul omului, Anatomia destructivității umane. Deși netraduse în română, vom include și cîteva dintre scrierile sale despre religie (Psychoanalysis and Religion, “The Dogma of Christ”). Nu vom evita discuția despre relația lui Fromm cu gîndirea marxistă și ne vom întreba -jumate în glumă, jumate în serios- dacă a fost oare un “sexo-marxist”.
Detalii despre prelucrarea datelor cu caracter personal și alte informații juridice, la termeni și condiții.