Cum ar fi să călătoriți timp de 3 săptămâni cu un antropolog în Asia de Sud Est și în Shanghai? Cum experimentează cineva cu educație antropologică o călătorie care nu este neapărat profesională?
Hunter S. Thompson a fost jurnalistul american care a pus bazele jurnalismului gonzo - un fel de râu al conștiinței de reportaj. E cunoscut publicului mai ales pentru "Fear and Loathing in Las Vegas" și "Rhum Diaries" - ambele ecranizate. Pentru că îmi place mult cum scrie, m-am gândit să fac un exercițiu de "gonzo anthropology" în cele șase săptămâni pe care le voi petrece în China, Thailanda și Cambodgia. Ca rezultat voi avea 3 întâlniri online la Casa Paleologu în care voi vorbi la cald despre impresiile culese cu ochi și sensibilitate antrenate în metoda antropologică. Vă invit deci la o incursiune tip râu de conștiință în Shanghai, Bangkok, Phnom Penh și alte locuri ce se vor ivi singure în periplu. Deja în programul meu Ayutthaya, Chiang Mai, Siem Riep, și o călătorie pe fluviu de 250 de km pana la Phnom Penh dacă am noroc.
Jean Baudrillard a fost un filosof francez a cărui teză principală se axează pe o înțelegere neconvențională a relației dintre realitatea palpabilă și limbaj (în sensul larg al limbajului ca sistem de semne de orice fel). Un critic acut al societăților de consum, Baudrillard postulează o ipoteză interesantă bazată pe observații cotidiene: în societățile de consum contemporane, simularea precede și chiar înlocuiește realitatea. Mai există ceva „real” sau trăim într-un ocean de semne? Vă propunem în acest curs să analizăm pe de-o parte dispariția realului (problematica mai actuală ca oricând) și pe de altă parte ce tip de deziderat moral implică acest fenomen.
Schimbarea Climatică. Inteligența artificială. Tranziția energetică... și teatre de conflict. Trecem oare prin apocalipsă și nu ne dăm seama? Avem de-a face cu un sfârșit al lumii așa cum o cunoaștem însă nu ne dăm seama? sau e prea plictisitor ca să putem sesiza momentul? Vă propun o incursiune în scenarii apocaliptice vehiculate cotidian și în modul în care acestea ne încadrează existența imediată, de la raportarea la politică la relația cu celălalt.
Ce metafore ascund aceste două romane de secol XIX? Cum sunt ele înrudite? Vă invităm la o incursiune în lumile fantastice ale lui Mary Shelley și Bram Stoker, văzute ca produse culturale ale epocilor lor. O analiză antropologică a operelor cu ajutorul ecranizărilor din anii ‘90 aduce la lumină modul în care modernitatea era percepută, prefigurată și proiectată pe fundalul opus al vechii ordini în operele celor doi autori britanici. Ce înseamnă prietenia? Ce înseamnă legătură de sânge? Ce înseamnă omul nou al modernității și cum visul acesteia poate naște monștri? Iată cateva tipuri de întrebări pe care dorim sa ni le punem în conversație în persoană, la Casa Paleologu.
Iată, se apropie luna cadourilor. De fapt, ea nu mai pleacă niciodată. Cadourile sunt parte integrantă din viețile noastre și ne vorbesc despre noi, dar și despre culturile în care ne aflăm și relația lor cu banii. De-a lungul a două întâlniri, vă propunem o incursiune în înțelegerea obiceiurilor legate de cadouri, legătura lor cu banii și cum reflectă aceasta atât cultura, cât și tipul de economie al societăților. Bazate pe scrierile lui Marcel Mauss, David Graeber și Brian Rotman, aceste întâlniri vor aborda întrebări precum: De ce ascundem prețul unui cadou? De ce nu îl mai ascundem? Dăm bani cadou sau nu? Există culturi care o fac în mod regulat?
Inteligența Artificială este o realitate palpabilă acum, la vârful degetelor oricui are o conexiune internet și curiozitatea de a experimenta cu ChatGPT sau Dali. Însă aceasta este doar suprafața. Ca orice schimbare majoră în tehnologiile automatizării (de la industrializare încoace), aceasta este acompaniată de schimbări structurale la nivelul societății și culturii. În cele două întâlniri propuse vom analiza împreună legăturile dintre tehnologie și societate, schimbările posibile și probabile din viitoarea decadă și ce impact vor avea acestea în economie și pe piața muncii. Vom încerca să răspundem împreună la diverse întrebări, precum: Ne vom pierde munca în fata roboților? De unde această frică? Cine își va pierde munca? Ce ne dorim cu adevărat de la automatizare? Ce nu am vrea să se întâmple? Poate exista o societate fară muncă?
Secolul trecut a pus sub semnul întrebării multe dintre conceptele filosofice europene și a reorganizat modul în care le gândim. Al Doilea Război Mondial a fost un moment de turnură important pentru ideea de libertate în relație cu rationalitatea, birocrația și instituțiile moderne ale statului. Cum putem gândi libertatea și care este relația noastră cu aceasta în momentul în care suntem prinși în angrenaje instituționale? Există o contradicție între libertatea individuală și raționalitatea birocratică? Care este legătura dintre libertate, responsabilitate și raționalitate? Iată câteva întrebari pe care le vom aborda în cele trei întâlniri propuse, având în centru gândirea Hannei Arendt și a lui Viktor Frankl.
Antropologia este o disciplină de care auzim frecvent, misterioasă și omniprezentă, ea pare a fi peste tot și în același timp niciunde. Are o definiție eluzivă și aplicații variate, dar nu pare a avea un domeniu în care să nu poată fi aplicabilă.
Vă propunem o incursiune în istoria și metodele acestei științe în mai multe capitole: în prima întâlnire vom discuta despre apariția antropologiei și una dintre dihotomiile ce traversează această disciplină: universalism versus particularism. A doua întâlnire aduce în discuție antropologia modernă și implicațiile sale dincolo de granițele și organizarea disciplinei în sine, arătând cum ea reflectă o viziune asupra omului ce se va difuza treptat în societate și către publicul larg, ducând la schimbări culturale profunde. Chestiunea și tensiunea legăturii dintre antropologie și colonialismul modern va fi aprofundată în detaliu. În a treia întalnire vom discuta statutul antropologiei astăzi și extinderea metodei asupra tuturor domeniilor de activitate umană dincolo de granițe geografice sau domenii predilecte anterior.
Care sunt originile Inteligenței Artificiale (IA)? Cât de relevantă este această istorie? Ce s-a întâmplat cu IA în ultimele doua decade și de ce este foarte populară astăzi? Care este diferența intre robotică și IA? Poate fi tehnologia conștientă? Iată câteva întrebari pe care le vom explora și la care vom încerca să răspundem în cele două întâlniri ale acestui curs. De la automatonul lui Aristotel la Blade Runner, trecând prin Golem, și de la propunerea lui Leibniz de a codifica întreaga existență până la ChatGPT, vom explora împreună care sunt presupozitiile, particularitățile și influența culturală a IA.
Secțiune dedicată oaspeților noștri.
Entuziasmul nostru față de dezvoltarea și aplicarea noilor tehnologii pare să depășească înțelegerea noastră în integrarea acestor tehnologii în contexte economice, socio-culturale și politice specifice. Digitalizarea și Inteligența Artificială (IA) nu fac excepție.
Domeniul IA este plin de conversații cu privire la impactul adoptării generalizate a sistemelor automate și prezintă o varietate de abordări ale reglementărilor și politicilor în domeniu.
Aceasta este o introducere prin care lansăm o nouă temă de studiu și o serie de cursuri ale Casei.
Portofoliul Casei Paleologu cuprinde teme de cursuri pe această temă, adaptate și dedicate companiilor, pe care le vom trimite la cerere.
Detalii despre prelucrarea datelor cu caracter personal și alte informații juridice, la termeni și condiții.