Casa Paleologu și isprăvniciile dumisale

*ARTICOL PRELUAT DE PE ZENOA, SCRIS DE OANA

Dintotdeauna mi-a plăcut să aflu lucruri noi, să descopăr idei, să mă simt învățăcel.

Iarna trecută mi-a căzut în mână o carte care m-a fascinat, am povestit despre ea aici. Pentru că Big Brother al Facebook-ului veghează - întâmplător sau nu, am observat un eveniment legat de subiectul cărții lui Ivrin Yalom la Casa Paleologu. Numele casei îmi spunea multe, dar n-aș fi bănuit atunci cât de mult îmi va plăcea acest colț de lume.

Am dat așadar „going” așteptând să vină ziua în care curiozitatea îmi va fi cumințită. Nu-mi construiesm niciun fel de așteprări cu privire la ce voi descoperi, ci doar am pornit pe jos spre strada Armenească într-o marți seară pe la 6. Nămeții iernii își făcuseră de cap, iar din loc în loc, în drumul de la Universitate spre curs, printre străduțele serii de iarnă întâlneam numai mașini înecate de omăt.

Cu cinci minute înainte de ora fixată a cursului, am...

deschis cu neștiință ușa Casei Paleologu care m-a întâmpinat cu miros de cald și ceai. Cele câteva trepte m-au introdus în atmosfera anilor eleganți ai lui Teodoreanu și Cella Serghi. Atunci existau unghere pentru citit, în vizite era servită dulceață cu apă rece, se vorbea franceză, iar zilele și orele de primire a vizitelor erau fixe.

Cursul, sau mai bine zis - discuția, a avut loc în sufragerie, un loc presărat cu amintiri pentru familia Paleologu. Am fost la numeroase cursuri, training-uri corporatiste sau mai puțin corporatiste, dar plăcerea de a savura discuții de nivel superior într-un mediu atât de cald și de primitor nu am mai avut-o. Am uitat să vp spun că aceste colocvii nu duc lipsă de un limbaj jovial, relaxat și amuzant din partea domnului Paleologu.

Poate că îmi place prea mult atmosfera caselor cu ștaif de odinioară, în care discrusurile sunt condimentate cu franțuzisme. Cuvintele ies ovale, ca vorbele unui francez care îmbracă suntele limbii noastre în rotundurile graiului lui Balzac. Am descoperit aici un loc cum rar mai întâlnești în zilele noastre, cu oameni care doresc să facă schimb de idei, să se asculte reciproc. Un loc în care există dorința de cunoaștere și sete de studiu. Și eu, și alții, mă hrănesc din discuțiile pline care mă pot lumina ce să citesc, cum să înțeleg mai bine filosofia vieții, o cale pe drumul studiului individual și evoluției personale, intelectuale și spirituale. Personal, m-am simțit îmbogățită și ghidată în zona de cunoaștere, supă acest curs.

Marea Isprăvnicie a Casei Paleologu își alege temele de discuții pe sprânceană din filosofie, literatură și istorie. De vreți să vă îmbiați în cuvinte meșteșugite și povești ticluite, nu vă sfiiți să treceți pragul ăstei case, unde conversația de salon intelectual este redeșteptată: Casa Paleologu.