"Cursuri familiare" în Casa Paleologu: o școală despre diplomație și liberalism

Profesorul şi omul politic Theodor Paleologu va începe săptămâna această o serie de studii umaniste şi diplomatice, sub formă de “cursuri familiare” ale “şcolii de acasă”. Oferta de început de an a Casei Paleologu & Co utilizează din start artileria grea: teorie şi practică diplomatică, psihanaliză şi filozofie, studiu interdisciplinar al mentalităţilor, teorie şi etică politică, istorie intelectuală, cursuri de franceză după metodă Paleologu. 

 

Cursurile au loc într-o atmosfera aparte, şi anume în casă familiei noastre din stradă Armenească 34, rămasă neschimbată de pe vremea cînd trăia Alexandru Paleologu şi căreia i-au călcat pragul nenumărate personalităţi ale vieţii culturale şi politice din ultimii optzeci de ani. 

 

Pentru că wall-street.ro încurajează studiul şi salută proiectul de “cursuri familiare” private, i-am adresat lui Theodor Paleologu câteva întrebări. 

 

Wall-Street.ro: În lumea (tot mai) dinamică şi agitată a anului 2013, orientată spre lucruri materiale, cine mai are nevoie de studii umaniste, în opinia dumneavoastră? 

 

Theodor Paleologu: Toată lumea, tocmai pentru motivele evocate de dumneavoastră: agitaţie, rutină, preocupări prea „materiale”. Tocmai de aceea avem nevoie să ne punem întrebări privind sensul vieţii şi să căutăm echilibrul interior. De aici accentul pus în cursurile mele pe filozofie că mod de viaţă, că terapeutică şi exerciţii spirituale. Cursul despre „Romanele doctorului Yalom” surprinde legătură dintre filozofie şi psihanaliză. E un curs interdisciplinar, iar această interdisciplinaritate descrie foarte bine stilul meu de predare. 

 

Cursurile mele pot avea însă şi o latura utilitară: cursuri de teorie şi practică diplomatică, de protocol şi eticheta, de retorică, de limba franceză. Lumea vine la ele, pentru că servesc la ceva. Cursul de teorie şi practică diplomatică se bucură, de pildă, de un imens succes. Parte dintre cei înscrişi vor să între în diplomaţie, ceea ce, evident, nu le pot garanta. Alţii au nevoie de „diplomaţie” în profesia pe care o practică. 

 

„Retorică adaptată la context”, curs pe care îl predau la Fundaţia Calea Victoriei, e şi el foarte căutat şi va fi reluat de la sfîrşitul lui februarie. Apoi, fireşte, îl voi integra în curricula studiilor umaniste şi diplomatice. Şcolile de retorică, începînd cu sofiştii şi cu marele Isocrate, erau foarte răspîndite în Antichitate şi au fost unul din vectorii principali ai educaţiei şi culturii. 

 

Wall-Street.ro: Avem în România foarte mulţi ambasadori ai mediului de afaceri (sunt tot mai multe instituţii care îşi propun promovarea intereselor mediului de business). Ce anume ar putea învaţă aceştia de la cursurile Casei Paleologu, în opinia dumneavoastră? Va gândiţi să lansaţi şi o Fundaţie “Paleologu” 

 

Theodor Paleologu: Majoritatea celor care vin la cursurile mele sînt oameni activi, cu un venit peste medie. Chiar dacă tariful cursurilor mele este relativ modest (50 de lei pe sesiunea de două ore, multiplicat cu numărul de întîlniri), cei care vin la ele îşi rup totuşi 200 de lei din venitul lor lunar. Din formularele de înscriere reiese o varietate foarte mare şi extrem de îmbucurătoare în privinţa motivaţiilor. 

 

Întrebarea dumneavoastră se referă însă, cred eu, la segmentul celor care vin cu o motivaţie utilitară legată de profesia pe care o practică. Abilităţile diplomatice şi retorice sînt întotdeauna folositoare dintr-o atare perspectiva. 

 

În sfîrşit, daţi-mi voie să precizez că nu există încă o Fundaţie Paleologu. Nu am încă banii necesari pentru aşa ceva, dar din onorarii şi donaţii voi adună suma prevăzută de lege. 

 

Wall-Street.ro: Aceşti ambasadori ai mediul de afaceri sunt mai dezbinaţi că niciodată, aşa mi se pare. Care credeţi că sunt principalele explicaţii? 

 

Theodor Paleologu: Lumea românească este extrem de dezbinată. Sîntem o societate care cultivă conflictul. Conflictul, nu concurenţă. Scandalul şi blatul sînt, în mod paradoxal, cele două faţete ale aceleiaşi realităţi. De ce ar fi mediul de afaceri diferit de lumea politică şi de restul societăţii româneşti? În plus, dacă tot am evocat politică, un factor agravant este întrepătrunderea perversă dintre politică şi afaceri, public şi privat. 

 

Mai multe detalii ofer, în măsură posibilităţilor mele, la cursul „Understanding Romanian Mentality”. E un curs pentru expaţi şi diplomaţi, pe care a trebuit să-l amin din cauza succesului cursului de teorie şi practică diplomatică: am avut atît de mulţi înscrişi, încît am amenajat două grupe paralele, marţea şi sîmbătă. Din păcate, săptămînă are doar şapte zile şi unul dintre grupurile de teorie şi practică diplomatică a luat locul cursului „on Romanian mentality”. 

 

Wall-Street.ro: Cât de mare credeţi că este nevoia de diplomaţie în ţară noastră în prezent? Care sunt principalele trei paliere care au cea mai mare nevoie pentru teorie şi practică diplomatică? 

 

Theodor Paleologu: Rostul diplomaţiei este să creeze încredere. Este principala teza a părinţilor fondatori ai teoriei diplomatice, de la Montaigne la Callieres. Remarc un paralelism între diplomaţie şi retorică: opinia comună confundă retorică şi diplomaţia cu manipularea, cu „abureala”. Diplomatul e evaziv, oratorul e „clampau”. De fapt, în ambele cazuri lucrurile stau exact pe dos şi atît diplomaţia, cît şi retorică, implică o etică proprie, o etică exigenţă. Atît teoria retoricii, cît şi teoria diplomatică, pun accentul pe noţiunea de caracter. 

 

Aş defini, aşadar, „nevoia de diplomaţie” că pe o nevoie etică. Politeţea, protocolul, respectul reciproc, empatia şi inteligenţă emoţională sînt ingrediente ale diplomaţiei. Cine ar putea spune că nu avem nevoie de ele? Avem nevoie de ele că de aer. 

 

La asta se adaugă faptul că nu trăim singuri pe lume. „Nevoia de diplomaţie” e proprie unei lumi din ce în ce mai globalizate. 

 

În sfîrşit, sînt consternat de „analfabetismul diplomatic” al celor mai mulţi dintre oamenii noştri de vază la toate nivelurile: primari, prefecţi, deputaţi, miniştri, şefi de partide şi chiar lucrători din Ministerul de Externe. Preţul pe care-l plătim că ţară este colosal. Mi-aş dori că suficient de multă lume să conştientizeze aceste lucru. Mi-am propus, cu alte cuvinte, „to increase the diplomatic awareness among Romanians”. 

 

Wall-Street.ro: Unul dintre cele mai interesante cursuri este “Dioscurii: Nicu Steinhardt şi Alexandru Paleologu”. Pe scurt, care este relaţia între liberalism că doctrina economică şi politică şi liberalism că atitudine şi etică? Cum ne-ar putea ajută acest răspuns în zilele noastre, când mai mult se vorbeşte despre liberalism decât se înfăptuieşte? 

 

Theodor Paleologu: Da, este, dacă vreţi, cursul meu de suflet: vorbesc în casă tatălui meu despre tată şi cel mai bun prieten al lui. Din păcate, tocmai la acest curs s-au înscris cei mai puţini. Poate şi din cauza orarului: sîmbătă la ora 11 dimineaţă. Sigur, liberalismul sub toate aspectele sale (economic, politic, etic) va fi o tema esenţială, aşa cum bine aţi intuit, dar nici pe departe singură. Va fi un curs despre prietenie, despre doi oameni extraordinari: asemănători, diferiţi, complementari. Despre curaj, despre închisoare, despre credinţă şi religie, despre ortodoxie şi masonerie, despre genul eseului şi critică literară. 

 

Wall-Street.ro: Un alt curs relevant se numeşte “Virtu: Dharma omului politic”. Cui se adresează acest curs? 

 

Theodor Paleologu: „Dharma” desemnează ansamblul de îndatoriri, „codul”, specific unei caste, rolul pe care-l are fiecare în societate. Max Weber este cel care a recurs la acest termen pentru a vorbi de etică responsabilităţii proprie activităţii politice. Asta nu înseamnă că acest curs s-ar adresa numai celor care aparţin respectivei „caste”. Cred, dimpotrivă, că orice cetăţean responsabil îşi pune prin forţă lucrurilor problema eticii politice şi caută calea de mijloc între angelism (identificarea politicii cu morală) şi cinism (negarea oricărei componente etice în politică). 

 

Citeşte mai mult: http://www.wall-street.ro/articol/Marketing-PR/142993/cursuri-familiare-în-casă-paleologu-o-şcoală-despre-diplomaţie-şi-liberalism.html#ixzz42shu3kOJ