Școala întrebărilor bune: Gândire critică, creativitate și comunicarea ideilor

Program de gândire critică și rezolvare creativă a problemelor
Centrul pentru Tineret Cluj-Napoca, Str. Iuliu Maniu nr. 1        · 26–31 octombrie 2026

Programul este realizat de Casa Paleologu și Automatify.

Lectorii: Joshua Pandele, Denis Măluțan

Despre program

Școala întrebărilor bune pornește de la ideea că înainte de a avea răspunsuri bune, trebuie să învățăm să formulăm întrebările potrivite.

Programul combină filozofia pentru copii, retorica, gândirea critică și exercițiile de creativitate. Este dedicat unui grup de aproximativ 20 de elevi de liceu, care vor lucra împreună la felul în care formulăm întrebări, construim și verificăm argumente, abordăm probleme pentru care nu există un răspuns imediat, comparăm perspective diferite și transformăm o idee într-un mesaj clar și convingător.

Filozofia ne ajută să observăm presupozițiile din spatele propriilor opinii, să punem întrebări mai precise și să examinăm ideile împreună cu ceilalți. Retorica ne oferă instrumentele prin care găsim argumentele, le ordonăm și le comunicăm limpede și convingător.

Filozofia poate părea, la prima vedere, o preocupare abstractă, rezervată unor oameni foarte serioși și, eventual, mustăcioși. În realitate, ea începe cu ceva foarte familiar copiilor și adolescenților: mirarea. Ce înseamnă să știm ceva? Ce este drept? Când suntem cu adevărat liberi? Ce ne face responsabili pentru ceea ce facem? Ce înseamnă o viață bună? 

Filozofia pentru copii nu înseamnă să predăm istoria filozofiei în miniatură și nici să memorăm ce au spus filozofii înaintea noastră. Înseamnă să facem filozofie împreună: să pornim de la o situație, o poveste, o imagine sau o problemă și să construim o conversație în care întrebările, argumentele și exemplele participanților duc cercetarea mai departe.

Nu urmărim acumularea unor definiții, ci formarea unor deprinderi: curiozitate intelectuală, claritate, capacitatea de a argumenta, disponibilitatea de a ne examina propriile idei și curajul de a spune ceva care contează pentru noi.

Cine poate participa

Programul se adresează unui grup de aproximativ 20 de elevi de liceu.

Nu căutăm CV-uri impresionante, colecții de premii sau răspunsuri care sună bine. Și, tocmai pentru că vrem să vedem cum gândești tu, te rugăm să completezi formularul de nominalizare fără ajutorul instrumentelor de inteligență artificială. Nu ne interesează formularea perfectă, ci felul în care îți pui problema, argumentele pe care le alegi și întrebările care îți vin în minte.

Cum se face participarea

Elevii pot fi nominalizați pentru Școala întrebărilor bune prin formularul de mai jos.

Completează →  formularul de nominalizare

Participarea este susținută printr-o bursă integrală, care acoperă programul educațional. Elevii selectați vor achita doar o contribuție administrativă de 200 de lei, destinată costurilor logistice și de organizare, inclusiv celor legate de mese.

Curriculum

Programul cuprinde 4 ore de curs și atelier în fiecare zi, în care explicațiile teoretice alternează cu exerciții, conversații, dezbateri și lucru individual sau în grup.

Orarul exact pe ore al fiecărei zile este încă în actualizare și va fi publicat ulterior.

Ziua 1 — Cum găsim și construim o idee?

Prima zi este dedicată modului în care se naște și se construiește un argument. Pornim de la elementele de bază ale retoricii: ce vrem să spunem, cui ne adresăm, în ce context și cu ce scop. Vom introduce triada logos, ethos, pathos și vom vedea cum se schimbă un mesaj în funcție de public și de situație.

În centrul zilei se află Inventio și Dispositio: găsirea ideilor și organizarea lor. Vom lucra cu topica clasică, unul dintre cele mai utile instrumente ale retoricii pentru dezvoltarea unei idei. Definiția, cauza, consecința, analogia, contrariul, raportul dintre parte și întreg, gen și specie sau circumstanțele ne oferă căi diferite prin care putem privi aceeași problemă și putem găsi argumente.

Vom discuta apoi despre premise și concluzii, argumente deductive și inductive, exemple și contraexemple și despre câteva dintre cele mai frecvente erori de argumentare. Miza este ca participanții să înțeleagă că o idee bună nu apare doar din inspirație: poate fi cercetată, întoarsă pe mai multe fețe și construită.

Ziua 2 — Cum facem o idee să ajungă la ceilalți?

A doua zi trecem de la construcția ideii la forma în care ea este exprimată și prezentată. Vom lucra cu Elocutio și Actio, adică alegerea limbajului și felul în care un discurs este rostit. Vom urmări ce face o formulare să fie clară, precisă și memorabilă și cum putem transforma o idee abstractă într-un exemplu, o imagine, o comparație sau o poveste.

Vom observa cum funcționează metafora, antiteza, repetiția, ritmul frazei și diferitele registre de limbaj și vom exersa adaptarea aceluiași mesaj la publicuri și situații diferite.

În partea practică vom lucra cu vocea, ritmul, intonația, pauza, postura și contactul vizual. Participanții vor experimenta diferența dintre discursul citit, discursul pregătit și vorbirea liberă și vor vedea cum prezența unui vorbitor poate susține sau poate slăbi o idee. Miza nu este spectaculozitatea, ci potrivirea dintre ceea ce vrem să spunem și felul în care alegem să o spunem.

Ziua 3 — Cum punem întrebări care ne ajută să gândim?

Prima zi de filozofie este dedicată întrebării și felului în care începe o cercetare adevărată. Vom constitui o mică comunitate de cercetare și vom porni de la situații, povești și dileme care nu au un răspuns imediat. Vom urmări diferența dintre o întrebare de fapt și o întrebare care deschide o problemă filozofică.

Ce înseamnă să fii liber? Este întotdeauna nedrept ca oamenii să fie tratați diferit? Putem fi responsabili pentru ceva ce nu am intenționat? Ce face ca o viață să fie bună?

Participanții vor învăța să continue o problemă prin întrebări: „de ce?", „cum știm?", „ce presupunem când spunem asta?", „există un contraexemplu?", „ce s-ar întâmpla dacă lucrurile ar sta altfel?". Vom urmări și presupozițiile ascunse în felul în care formulăm o întrebare sau o opinie.

Scopul nu este să ajungem cât mai repede la un răspuns, ci să învățăm să rămânem suficient timp în interiorul unei probleme încât să vedem mai bine ce este cu adevărat în joc.

Ziua 4 — Cum gândim împreună?

A doua zi de filozofie continuă exercițiul comunității de cercetare. Vom lucra cu probleme despre libertate, dreptate, egalitate, merit, adevăr, prietenie, responsabilitate sau curaj și vom încerca să distingem între ceea ce credem și motivele pentru care credem acel lucru.

Participanții vor exersa formularea unei poziții, obiecția, contraargumentul și folosirea exemplului și a contraexemplului. Vor încerca să reconstruiască cât mai corect ideea celuilalt înainte de a o critica și să observe ce se întâmplă atunci când o situație nouă pune la încercare o convingere pe care o consideram sigură.

Un loc important îl ocupă identificarea presupozițiilor. Înainte să spunem „eu cred că…", există deja idei de la care pornim. Dacă întrebăm „câtă libertate ar trebui să avem?", presupunem deja ceva despre valoarea libertății. Dacă vorbim despre egalitate, merit sau dreptate, operăm deja cu anumite concepții despre ceea ce contează.

A gândi critic nu înseamnă să descoperim cât mai repede greșeala celuilalt. Înseamnă să ne putem examina și propriile puncte de plecare, să recunoaștem un argument mai bun și să ne schimbăm poziția atunci când avem motive să o facem.

Ziua 5 — De la „ce îmi pasă" la o idee pe care o pot susține

Ultima zi aduce împreună filozofia și retorica. Fiecare participant va porni de la o întrebare, o idee sau o problemă care îl preocupă cu adevărat. Ce mi se pare important? Ce mi se pare nedrept? Ce aș vrea să se schimbe? Pentru ce idee m-aș ridica să vorbesc în fața celorlalți?

Vom încerca să descoperim și valorile din spatele acestor alegeri. Ce presupun atunci când spun că un lucru este bun, drept, important sau necesar? De ce îmi pasă de el? Ce argument ar putea avea cineva împotriva mea? Ce situație mi-ar putea pune convingerea la încercare?

Din acest punct începe construcția unui manifest personal. Manifestul nu este o declarație solemnă și nici un exercițiu convențional despre „cine sunt eu", ci un punct de plecare: ceva care contează suficient pentru participant încât să merite formulat, cercetat și susținut.

Vom lucra de la preocupare la teză, de la teză la argumente și de la argumente la discurs. Participanții vor căuta argumentele potrivite, vor anticipa obiecțiile și vor decide ce exemple și ce formă de discurs servesc cel mai bine ideea. Vom reveni astfel la instrumentele din primele zile: Inventio pentru găsirea argumentelor, Dispositio pentru ordonarea lor, Elocutio pentru formulare și Actio pentru prezentare.

Programul se încheie cu susținerea discursurilor în fața grupului și cu o rundă de întrebări. Nu ne interesează ca fiecare participant să plece cu o convingere definitivă, ci cu o idee despre care știe mai bine de unde pornește, de ce o susține și ce ar putea să îl facă să o reconsidere.