Istoricii nu s-au pus de acord asupra semnificație și datei la care apare Chestiunea Orientală. Unii spun că e sinonimă cu Imperiul otoman și durează cât acesta. Adică apare în 1453, odată cu cucerirea Constantinopolului, și „se rezolvă” în 1923. Alți autori spun că Problema Orientală apare odată cu decăderea Imperiului otoman, iar adevărata miză a ei ține de echilibrul politic european. În ce ne privește, vom începe cursul de la asediul Vienei din 1683.
Războaiele (austro)-ruso-otomane au fost purtate pe teritoriul Țărilor Române și au influențat atât evoluția politică cât și situația social-economică, dar mai ales statutul internațional al acestora. Războaiele au condus la pierderi teritoriale importante (Oltenia, Bucovina, Basarabia), iar ocupațiile străine (în primul rând rusești) au oferit ocazia dezbaterii pe marginea unor reforme atât de necesare la nivelul elitei moldo-valahe. Consecințele acestor războaie au fost strict negative pentru Țările Române sau se poate reține și ceva pozitiv în contul lor?
În a doua parte a cursului continuăm discuția despre războaiele dintre ruși și otomani, de la începutul secolului XIX și până la perioada de după Primul Război Mondial, când prăbușirea Imperiilor otoman și rus așează cele două țări într-o ligă a statelor paria care încercau să se adapteze la realitățile impuse de noul statut. Acest lucru a reprezentat și o oportunitate pentru cele două state, utilizată de Mustafa Kemal Ataturk și Vladimir Lenin pentru a așeza relațiile bilaterale pe o nouă fundație.
Detalii despre prelucrarea datelor cu caracter personal și alte informații juridice, la termeni și condiții.