Oricine a participat, într-un rol sau altul, măcar la o naștere, știe că travaliul poate dura mai mult sau mai puțin, după cum poate fi mai mult sau mai puțin dureros. Dacă asta e vababil și in cazul perioadelor istorice, atunci putem spune că nașterea modernității a și durat mult (mai mult de o jumătate de mileniu) iar la răstimpuri a fost și extrem de dureroasă. Se estimează că doar războaiele dintre catolici și protestanți, ce-au urmat Reformei, au făcut între 8 și 12 de milioane de victime, iar asta, deloc întâmplător, pe fondul celei de-a două revoluții a informației – invenția tiparului.
Vom urmări această naștere încă de la primele semne de viață, din Evul Mediu, cu William din Ockham, și vom continuă cu cele „trei valuri ale modernității”, așa cum au fost definite de către filosoful politic Leo Strauss: de la Machavelli și Hobbes, la Rousseau și romantismul german, până la Nietzsche și Marx, cu scurte popasuri și pe la alți autori.
Ca participanți direcți la cea de-a treia revoluție a informației, cea digitală, e bine să înțelegem mai bine trecutul pentru a ne pregăti de viitor.
Detalii despre prelucrarea datelor cu caracter personal și alte informații juridice, la termeni și condiții.