Lungile sejururi ale Marthei Bibescu pe pământurile sale din sudul României erau absențe misterioase pentru prietenii parizieni, care găseau că prințesa trăiește precum zeița Proserpina timp de șase luni pe pământ, iar alte șase luni sub pământ. De aceea, publicarea romanului Izvor, țara sălciilor la Paris în anul 1923 a fost receptată sub semnul acestui mister al îndepărtării. La descoperirea acestei străine priveliști a unei țări descrise cu pietate și dragoste în Izvor - care, după spusele autoarei însăși, nu conține nicio întâmplare care să nu fie adevărată - Rainer Maria Rilke se întreba „cum să nu iubești România după Izvor”, iar de Gaulle lăuda proza prințesei Bibescu, căreia îi declara cu admirație: „Vous êtes l’Europe pour moi.”
Cursul nostru va fi deci ocazia de a explora, plecând de la romanul Izvor, țara sălciilor, dar și de la alte scrieri ale autoarei, precum La Nymphe Europe, ideea de unitate europeană pe care o întruchipa Martha Bibescu și care implica nu doar efortul constituirii unei comunități a statelor europene, ci și a unei comuniuni a tradițiilor europene. Fiică a lui Ioan Lahovary, ministru de externe al României, și a Smarandei Mavrocordat, descendentă din ramura moldoveană a domnitorului Constantin Mavrocordat, Martha face parte dintr-o familie cu origini franceze, grecești, italiene. Deși crescută după tradițiile bisericii orientale, s-a convertit la catolicism, dar exprima de asemenea necontenit marea ei admirație pentru Antichitate și pentru religia romană. De aceea, în satul românesc de la începutul secolului al XX-lea, această Proserpina a literelor descoperă un creştinism care s-a acomodat vechilor rituri păgâne şi unde o iubitoare a Antichităţii mai putea încă recunoaşte cetatea eternă – „Rome, notre mère à tous”.
Detalii despre prelucrarea datelor cu caracter personal și alte informații juridice, la termeni și condiții.