Gândirea liberă în iudaism, creștinism și islam

Suntem constant îndemnați să fim „altfel”. Orice afacere, orice educație, pur și simplu orice trebuie să fie o alternativă la ceva ce există deja. Noul în sine este valorizat mai mult decât ceea ce aduce el cu adevărat. Unii pe alții, urmând sloganuri "think different" - "think outside the box", ne îndeamnăm să gândim diferit. Pentru că liderii sunt definiți ca cei care gândesc diferit, iar diferit înseamnă nou și inovator. Suntem îndemnați ca să devenim toți lideri. Fără a nega aspectele pozitive ale unei asemenea perspective, noi ne vom întreba două lucruri: Este nevoie de nou ca să fii liber în gândire? Și de ce „nou” este nevoie să fie „outside the box”? Pe scurt: La ce bun goana după nou? Vom reflecta asupra unor autori care, de-a lungul secolelor dar înainte de modernitate, și-au pus problema tradiției, a autorității și a libertății de gândire.

Ce înseamnă a gândi liber? Avem impresia că orice formă de contestare a unui regim politic, a unei ordini sociale sau morale impuse este o manifestare a libertății de expresie, deci a libertății de gândire. Pentru ca să fie liberă, gândirea ar trebui să se afle în opoziție cu orice adevăr nedemonstrabil. Majoritatea adevărurilor cu care ne confruntăm zilnic nu sunt nici incontestabile nici demonstrabile. Oare gândesc liber cei care aderă în mod deliberat la idei pe care le consideră adevărate în politică, în religie sau chiar în științe? Vom încerca să analizăm aceste întrebări în raport cu unul din cele mai controversate aspecte: tradițiile culturale și religioase. Cele mai influente texte produse în tradițiile iudaică, creștină și islamică sunt de sorginte teologică. Ele au modelat și continuă să modeleze lumea în care trăim: de la conflicte militare și decizii politice până la programe școlare, de la practicare unor acte medicale până la cenzurarea și modificare discursului public. Și totuși,  nu putem nega succesul pe care îl are părerea generală că religia limitează sau chiar sufocă gândirea liberă. Transmite ea un adevăr sau este mai degrabă o formă de manipulare în mass-media? Acest curs va încerca să examineze cât de liberi au fost în gândirea lor mari figuri ale celor trei tradiții culturale monoteiste, precum Augustin, Toma de Aquino, Maimonide, Averroes, Vasile cel Mare și alții. Cursul își propune pe de o parte să faciliteze accesul la autori cunoscuți (din păcate) doar de un cerc restrâns de specialiști, iar pe de altă parte să pună în discuție, prin aceste texte și idei, opinii și prejudecăți personale.

Dragoș Calma este profesor de filozofie medievală la University College Dublin. A studiat filozofie la Universitatea Babeș-Bolyai, la Școala Normală Superioară de la Paris și la Universitatea Paris I Panthéon-Sorbonne. Este doctor în filozofie medievală la Sorbona (Université Paris IV Sorbonne). În prezent conduce un proiect de cercetare finanțat de Consiliul European pentru Cercetare (ERC) la University College Dublin. La propunerea Universității din Bonn, a primit premiul internațional de excelență în cercetare „Friederich Wilhelm Bessel” din partea fundației Alexander von Humboldt. A predat la Școala Normală Superioară, la Sorbona, la Universitatea din Cambridge și la Centrul „Dumitru Stăniloae” din Paris. A publicat treisprezece cărți și peste patruzeci de articole la edituri și reviste de specialitate din Franța, Marea Britanie, Olanda, Belgia, Elveția, Polonia, Germania și Italia.

• Webinarul live are patru întâlniri, pe 15, 22, 29 martie și 5 aprilie, toate de la ora 19:00, ora României.
• La acest curs oferim două burse pentru elevi și studenți și o a treia pentru cadre didactice din învățămîntul preuniversitar. Detalii aici.
• Cum vom proceda? Vom folosi o platformă de video online, unde ne vom vedea live de pe orice aparat dotat cu cameră video, microfon și acces la internet. În ziua de desfășurare a cursului veți primi pe email calea de acces către platforma unde întâlnirea noastră va fi găzduită online.