Încă înainte de a pune piciorul în Lumea Nouă, câțiva oameni pregătiți să înfrunte sălbăticia și necunoscutul porneau la drum cu convingerea că destinul lor este unul excepțional. Responsabilitatea pe care și-au asumat-o a fost să devină un exemplu pentru restul omenirii: “Ochii lumii sunt ațintiți asupra noastra”, i-a avertizat John Winthrop încă din 1630. Ca fenomen religios, puritanismul avea să dispară relativ repede, nu insă și convingerea unui destin exemplar. De la Thomas Paine la George Washington, și de la James Madison la Abraham Lincoln, aceasta convingere a excepționalității a marcat toate momentele cruciale ale fondării Statelor Unite.
Pe parcursul a patru întâlniri vom analiza felul unic în care americanii au reușit să combine, teoretic și practic, două filozofii politice aparent opuse – republicanismul și liberalismul. Republicanismul, cu varianta sa conservatoare, îmbrățișează viziunea organică a corpului politic, structurat pe baza unei ierarhii a meritului, pentru promovoarea binelui comun. În contradistincție, liberalismul clasic propune o viziune instrumentală a statului, văzut ca o construcție artificială menită să protejeze drepturile și interesele private ale indivizilor. Vom trece în revistă felul în care aceste două viziuni s-au împletit (și despletit) pe parcursul fondarii SUA, de la primele colonii până la Războiul Civil. A fost nevoie de mai mult de 600.000 de victime pentru ca formula SUA “sunt” (“are”) să fie înlocuită cu SUA “este” (“is”) – o dovadă clară a faptului că neclaritățile teoretice pot avea consecințe practice devastatoare.
Detalii despre prelucrarea datelor cu caracter personal și alte informații juridice, la termeni și condiții.