Cursul se va concentra pe identitatea lumii noi create de Eneas și pe valorile încarnate de acesta ca prototip ideal al virilității romane, insistînd în mod special asupra episoadelor care anunță supremația Romei, realizată și consolidată în timpul vieții marelui poet.
Ca și Ulise în “Odiseea”, Eneas pribegește ani la rînd, se desparte de o iubită pasionată, coboară în infern, dar, spre deosebire de eroul homeric, el nu se întoarce acasă și nu-și regăsește nevasta, ci pune bazele unui viitor imperiu și unei descendențe menite să unească lumea întreagă. Faptele sale sînt semne ale viitorului: despărțirea de Didona și blestemele reginei cartagineze prefigurează războaiele punice, cucerirea Africii de Nord și a Mediteranei de Vest; luptele cu Turnus, rutulii și latinii anunță dominația asupra întregii Italii; coborîrea în infern ocazionează întîlnirea cu descendența și figurile ce vor ilustra creșterea Romei; iar scena centrală a scutului lui Eneas prevestește victoria lui Octavian August asupra lui Marcus Aurelius și Cleopatra la Actium, adică a Occidentului roman asupra Orientului elenistic.
Virgiliu nu doar rivalizează cu Homer -prima parte a “Eneidei” fiind un fel de “Odiseea” și cea de-a doua, un fel de “Iliada”-, ci explică de ce, peste secole, victoria aparține celor învinși în războiul troian. Supremația romană apare astfel ca un rezultat al justiției divine.