Trăim în societăți polarizate – ni se spune. Stânga nu se mai înțelege cu dreapta, ateii nu se mai înțeleg cu credincioșii, săracii nu se mai înțeleg cu bogații, orășenii cu sătenii, părinții cu copiii, streamerii și gamerii cu conservatorii și naționaliștii, politicienii cu nepoliticienii etc. Se strigă, se scandează și se acuză din toate părțile. Care mai este rolul argumentării în asemenea condiții? Cum rămâne cu schimbul rezonabil de argumente, cu dezbaterea calmă, cu logica?
În acest curs scurt vreau să explic că ineficiența argumentării, departe de a fi vreun semn rău al unor vremuri tulburi, este inevitabilă. Apoi vreau să merg mai departe și să arăt că ea este de fapt dezirabilă, că argumentele nu sunt făcute să convingă așa cum ne-o spune modelul standard de la Platon încoace și că felul în care convingem și ne lăsăm convinși în mod rațional depinde de instituțiile (oficiale și neoficiale) în care ne întâlnim unii pe ceilalți și ne descoperim ca fiind diferiți.
Detalii despre prelucrarea datelor cu caracter personal și alte informații juridice, la termeni și condiții.