Statele Unite și Orientul Mijlociu după alegerile prezidențiale

În urma atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001, multor occidentali li s-a părut că antiamericanismul din Orientul Mijlociu a intrat într-un capitol nou și violent. În timp ce unii experții s-au grăbit să se întrebe „de ce ne urăsc?”, voci mai nuanțate au încercat să contextualizeze această explozie violentă a sentimentului anti-american într-o istorie lungă și complexă a politicii externe și a intervențiilor americane în Orientul Mijlociu.

Într-un climat politic marcat de frică și incertitudine, aceasta nu a fost o sarcină ușoară și a rămas la fel de complicată și azi. SUA sunt o forță majoră în politica din Orientul Mijlociu încă din anii 1950, însă după încheierea Războiului Rece, Washingtonul a devenit principalul agent de putere al regiunii, adesea la fel de influent în procesele locale de luare a deciziilor precum statele regionale înseși. 

Odată cu retragerea din Afganistan, din august 2021, statele influente din regiune au încercat să umple acel loc gol rămas în urmă. Resurecția identitară – națională sau religioasă – și noul tip de geopolitică – cea a religiei, a resurselor naturale și a noilor alianțe politice – au devenit noile provocări la adresa influenței americane în Orientul Mijlociu. Politica regională americană pare să fie în fața celor mai mari provocări din ultimul secol: emergența Iranului, furia Israelului, resurecția palestiniană și noile alianțe ale statelor arabe sunt puncte-cheie pe care Donald Trump sau Kamala Harris vor trebui să le gestioneze. 

• Cursul va avea loc în salonul Casei Paleologu, în data de 2 noiembrie, de la ora 17:00.