Leadership la feminin: exemple din cultura antică

Există o formă de leadership specific feminin? Istoria și mitul ne răspund afirmativ. Într-o lume organizată de și pentru bărbați, femeile au trebuit să procedeze altfel decât bărbații pentru a le lua locul. Percepția faptelor lor a fost și ea diferită față de ceea ce s-ar fi gândit despre un bărbat ce ar fi procedat analog: nu degeaba vrăjitoarea, bătrână și urâtă, este de obicei rea, în timp ce vrăjitorul de aceeași vârstă e bun, înțelept și clarvăzător.

Pentru a înțelege mai bine cum e făcută lumea în care trăim, vă invităm să re-descoperim împreună vechile civilizații din care pretindem că ne tragem. Vom reciti împreună mituri și istorii despre femei și bărbați care au avut comportamente analoage și vom vedea cum au fost ele gândite și recepționate. În prima ședință vom discuta despre trei din cele cinci femei care l-au însoțit în viață pe unul dintre cei mai puternici bărbați ai acestei lumi: Marcus Antonius. Vom vorbi așadar despre Cleopatra, faraoană ucigașă de frați și surori și salvatoare a independenței temporare a Egiptului. Nu o vom uita pe apriga Fulvia, prima femeie care a apărut pe monedele romane, arhitect al carierei celui de-al treilea soț al său. Și o vom saluta pe blajina Octavia, nobilă pentru că s-a căsătorit la cererea Senatului (deși era însărcinată și văduvă de curând), umană pentru că deși abandonată și dezonorată public, nu și-a abandonat niciodată soțul și copiii pe care nu i-a vrut, chiar și pe cei născuți din legătura lui Marcus Antonius cu Cleopatra.

În a doua ședință, ne vom uita la miturile la care ne raportăm adesea, pentru a judeca un personaj literar sau o persoană reală. Vom vedea cum femeile cu inițiativă sunt în general nocive – ca Medeia, ce și-a trădat familia și și-a ucis copiii (o faptă similară făcută de Hercule este scuzată ca o nebunie trecătoare). Când se lasă antrenate în infidelitate de bărbați fără scrupule, femeile singure sunt cauzele tragediilor familiilor sau popoarelor lor – precum Elena sau Clitemnestra – sau motiv unic al pieirii lor – precum Didona. În manualele noastre, ca și ale anticilor, o femeie bună este cea ce își acceptă soarta. O spun toți autorii din vechime, deși cei mai mulți nu sunt deloc misogini. Merită să-i (re-)citim, de la Simonide și Platon la Virgiliu și Ovidiu, pentru a înțele diferitele nuanțe care fac că un leadership feminin poate cu greu fi perceptat ca pozitiv, chiar și în lumea de azi. Nu pentru că lumea e făcută din bărbați misogini. Ci pentru că femei și bărbați au făcut-o și o fac așa cum este.

• Webinarul live va avea două întâlniri pe 24 și 31 martie, de la 17:00 (ora României).  
• La acest curs oferim burse elevilor și studenților, cadrelor didactice din învățământul preuniversitar, pensionarilor sau clericilor, indiferent de confesiune. Detalii aici.
• Cum vom proceda? Vom folosi o platformă de video online, unde ne vom vedea live de pe orice aparat dotat cu cameră video, microfon și acces la internet. În ziua desfășurării cursului veți primi pe email calea de acces către platforma unde întâlnirea noastră va fi găzduită online.