Din școala primară am învățat că mai bine de 150 de ani înainte de înfrângerea lui Decebal de către Traian, strămoșii noștri și-ar fi întins stăpânirea pe o mare parte din Europa Centrală și de Est, sub conducerea unui rege prieten al lui Mithridate al Pontului, capabil să arbitreze conflictul mondial din inima Romei - războiul civil dintre Cezar și Pompei. În capitala tatălui său, Argedava, Burebista ar fi condus cu credință și dreptate poporul după teologia mistică și naturalistă a lui Deceneu, bazându-se pe o armată de sute de mii de fideli, cu care ar fi putut apăra hotarele statului geto-dac.
Acest început de roman național românesc este produsul istoriografiei sec. XX, care a încercat să găsească un precedent antic pentru România dodoloață, așa cum făcuseră cu câțiva ani înainte și francezii ce-și începeau romanul național cu Vercingetorix sau nemții cu Cheruscul Arminius. Sursele acestei istorii ce încurajează protocronismul actual sunt accesibile oricui: sinteza lui Ion Horațiu Crișan, Burebista și epoca sa, Editura enciclopedică română, 1975, e disponibilă gratuit pe Internet.
Dar cum se cuvine să înțelegem datele antice despre teritoriul românesc în sec. I a. Chr.? În acest curs, vom pleca de la textele grecești și latinești, literare și epigrafice, care pot fi legate de Burebista și le vom reciti în original, explicându-le în contextul lor cultural. Vom face un bilanț critic al descoperirilor arheologice și vom încerca să reconstituim, cu spiritul critic al științei de azi, imaginea unui șef războinic ce ar fi putut conta la un moment dat în istoria Romei.
Detalii despre prelucrarea datelor cu caracter personal și alte informații juridice, la termeni și condiții.