Drumul de la democrație la tiranie și înapoi

Diagnosticul lui Platon este cît se poate de tranșant: în mod inevitabil democrația duce la tiranie, iar drumul dintre cele două este demagogia ca radicalizare a democrației. Aristotel e ceva mai nuanțat: sigur, recunoaște și el, democrația poate să ducă la tiranie, ceea ce se și întîmplă adesea, dar există soluții pentru a evita sau cel puțin pentru a întîrzia acest fenomen: educația democratică și moderația.

Atît Platon, cît și Aristotel au avut discipoli iluștri, care au fost actori politici de prim plan: Dion, Demostene, Phocion, Alexandru cel Mare, Demetrios din Phaleron. Vom discuta, așadar, activitatea lor politică și a altor figuri de seamă din epoca democrației antice. Dacă privim tabloul de ansamblu al istorie grecești în secolele VI–III î.Hr., observăm că drumul dintre democrație și tiranie nu este un drum cu sens unic și că există uneori cale de întoarcere. Ne putem pune, de asemenea, întrebarea dacă există tirani buni sau dacă acest lucru este o absolută imposibilitate.

În sfîrșit, ne vom întreba în ce măsură lecțiile filozofilor și politicienilor din Antichitate sînt relevante în epoca democrațiilor moderne, atît de diferite de cele antice. Mie, cel puțin, mi se par extrem de actuale. Sper să vă conving.

• Cursul se va desfășura în zilele de 31 iulie și 7 august, de la ora 19:00.
• La acest curs oferim o bursă pentru elevi, studenți sau cadre didactice din învățământul preuniversitar.