Prinși cel mai adesea într-o rețea de intenții și fapte al cărei criteriu ultim rămîne utilitatea, nu ne dăm seama cît de insidios tiranică poate deveni această febrilă urmărire a scopurilor. Ceea ce nu își dovedește prompt folosul sau nu mărește șansele de reușită riscă să fie eliminat pentru totdeauna din orizontul atenției noastre. O minte antrenată să fie eficientă, o viață construită pentru a cîștiga au tendința – co-extensivă performanței lor – de a valoriza totul în funcție de scop. Restul e divertisment sau, pur și simplu, timp pierdut. Dar putem oare evalua totul din perspectiva utilității individuale sau colective? Nu am refuza astfel demnitatea răgazului, a contemplației, a curiozității fără o finalitate anume? Ce anume justifică extinderea logicii eficienței la toate formele vieții personale sau comunitare? Și, în cele din urmă, este într-atît de lipsit de valoare ceea ce nu are o utilitate imediată? Cursul va urmări să discearnă între două „povara utilului” (Eugène Ionesco) și „utilitatea inutilului” pornind de la recenta traducere a cărții lui Nuccio Ordine, Utilitatea inutilului. Un manifest.
Detalii despre prelucrarea datelor cu caracter personal și alte informații juridice, la termeni și condiții.