Rușinea reprezintă o provocare intelectuală. Pe de o parte, auzim lamentări despre nerușinarea societății contemporane, pierderea respectului pentru valorile tradiționale, familie, religie, educație, ș.a.m.d.. Pe de cealaltă parte, rușinarea publică mai ales prin intermediul social media, a devenit tot mai eficientă, uneori cu efecte devastatoare, mergând de la depresii la sinucideri. Victimele noii forme de rușinare sunt deopotrivă mari corporații și adolescenți singuratici. Pentru a întelege cum s-a ajuns aici trebuie să ne întoarcem la o perioadă în care diferența dintre “a-ți fi rușine” și “a fi rușinat” era încă evidentă prin folosirea a doua cuvinte diferite, în ebraică și greacă. Vom analiza cuvintele ebraice pentru rușine de la Geneza la Psalmi, iar echivalentele lor grecești de la Homer la Aristotel, zăbovind mai mult asupră diferențelor dintre nerușinarea socratică și cea a lui Diogene Cinicul. La sfârșitul acestei drumeții prin istoria culturii, vom fi mai bine echipați pentru a înțelege provocarile rusinii in ziua de astazi.
Detalii despre prelucrarea datelor cu caracter personal și alte informații juridice, la termeni și condiții.