Spre deosebire de comunism, bazat pe o ideologie unitară – marxism-leninismul –, fascismul a pornit la drum cu un asamblaj aproximativ de idei, care indicau mai degrabă o direcție de gîndire și acțiune. Mussolini a pus abia tîrziu pe hîrtie o doctrină fascistă, pe care a revizuit-o mult ulterior sub influența alianței cu Hitler. Acesta însă a ajuns mult mai repede la o ideologie închegată, expusă cu claritate în Mein Kampf.
Tocmai caracterul imprecis al fascismului din punct de vedere ideologic explică marele său succes în perioada interbelică, el fiind adaptat în fel și chip la situațiile din fiecare țară. În România, de pildă, Legiunea Arhanghelului Mihail și Partidul Național-Creștin constituie metamorfoze specifice ale fascismului. De altminteri, metamorfozele au continuat în perioada comunistă și după 1989, pînă în zilele noastre, cînd fenomenul a luat o imensă amploare.
Fără a pretinde la exhaustivitate, pe lîngă Italia, Germania și România, vom analiza și cazul altor țări: Franța, Austria, Spania, America, Rusia, Ucraina, Grecia etc. Vom discuta teoriile unor ideologi fasciști de după război precum Maurice Bardèche, Julius Evola, Savitri Devi, Francis Parker Yokey sau Alexandr Dughin. De asemenea, vom evoca unele modele explicative ale fascismului (Petre Andrei, Ernst Nolte, Umberto Eco, Zeev Sternhell).
Lector | |
noiembrie-decembrie 2025 | |
Data începerii | 07 noi 2025 |
Curs online | Webinar live |
Ziua | vineri |
Număr întâlniri | 5 |
Ora de începere | 19:00 |
Durata totala | 10h |
Onorariu total, TVA inclus | 810,00 RON |
Onorariu special până pe 25 sep 2025 | 730,00 RON |
Detalii despre prelucrarea datelor cu caracter personal și alte informații juridice, la termeni și condiții.